Mediatecă și Arhivă

În perioada 27 septembrie – 19 octombrie, Centrul Național al Dansului București și Rezidența9 organizează o expoziție amplă dedicată coregrafei și dansatoarei Miriam Răducanu și impactului pe care l-a avut asupra mai multor generații de artiști. Vernisajul are loc în data de 27 septembrie, ora 19:00,  la Rezidența9, iar până la finalul perioadei expoziționale, publicul are ocazia să participe la o serie de evenimente.

Expoziția prezintă parcursul artistic al coregrafei pe o perioadă de jumătate de secol și  aduce pentru prima dată împreună documente fotografice și videografice, care au fost recuperate atât din arhive publice din România (Arhivele TVR, ANF și arhivele Teatrului Țăndărică, Teatrului Bulandra, Teatrului Evreiesc de Stat, Teatrului Mic), cât și din arhive private ale celor care au colaborat cu Miriam Răducanu din anii ’60 până astăzi, precum Gigi Căciuleanu, Raluca Ianegic, Liana Tugearu sau Ioan Tugearu, precum și din arhiva personală a coregrafei.

Centrul Național al Dansului București (CNDB) și Rezidența9, în parteneriat cu UNITER /UNITER, aduc împreună, în spațiul generos din strada I. L. Caragiale nr. 32,  vocile a peste 10 artiști din varii domenii culturale care au colaborat cu doamna Miriam Răducanu.

 Vernisajul expoziției se va desfășura la Rezidența9, în data de 27 septembrie, ora 19:00, iar pe parcursul perioadei expoziționale vor avea loc o serie de evenimente: tururi ghidate, proiecții de film, performance-uri și prezentări.

Videomontajul „SenZul lui Miriam”, după conceptul regizoarei Alexandra Gulea, se numără printre lucrările expoziției și este prezentat în premieră. În data de 28 septembrie, de la ora 19:00 va avea loc o discuție cu realizatoarea, urmând ca în data de 5 octombrie să fie prezentă toată echipa artistică care a realizat lucrarea video.

Vineri, 4 octombrie, de la ora 20:00, va avea loc un eveniment performativ (în cadrul Nopții Albe a Galeriilor / NAG), o reconstrucție a piesei „Geneză” a coregrafei Miriam Răducanu. Reinterpretarea realizată de coregrafa Mădălina Dan a fost comisionată și prezentată de Institutul Prezentului în 2019 ca parte a expoziției „24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971” (noiembrie 2019 – februarie 2020, Muzeul Național de Artă al României). Idee și cercetare: Alina Șerban; cercetare și direcție artistică: Ștefania Ferchedău. Performance-ul este urmat de un Q&A.

Filmul documentar „O întâmplare cu Jazz”, prezentat în cadrul expoziției, o să fie însoțit de un Q&A cu regizorul Mircea Sorin Albuţiu, duminică 6 octombrie, ora 19:00. Filmul este cumulul întâlnirilor dintre dansatoarea şi coregrafa Miriam Răducanu şi fotograful Mircea Sorin Albuţiu, care timp de opt luni au lucrat împreună, în 2017, pe o temă de jazz inspirată de o înregistrare video cu Miles Davis din 1959 din studioul lui Robert Herridge din New York.

Pentru finisajul expoziției, pe 19 octombrie, ora 12:00, se organizează masa rotundă „Miriam Răducanu. A distruge pentru a recrea” în spațiul expozițional ( cu sprijinul UNITER/ FNT). Invitații speciali sunt Gigi Căciuleanu, Mariana Mihuț, Raluca Ianegic, Vava Ștefănescu, iar discuțiile sunt moderate de Michaela Michailov. Masa rotundă va fi urmată de performance-ul creat de Miriam Răducanu, cu Lari Giorgescu – Poezia visului (extrase).
Întregul eveniment care are în centru creația artistei se încheie cu spectacolul NOCTURN, conceput de Gigi Căciuleanu, prezentat în cadul Festivalului Național de Teatru, pe 20 octombrie, ora 21.30 – sala Izvor.

Pentru mine arta dansului n-a fost nicio clipă desprinsă de senZ. – Miriam Răducanu

„Înainte de a deschide fereastra către arhiva lui Miriam Răducanu, sunt recunoscătoare coregrafului Gigi Căciuleanu, pentru această cheie a senZului lui Miriam, el fiind cel care a pus punctul pe senZ, revelând conceptele care stau în spatele acestei ziceri:

«Un cuvânt ce revine mereu în lucrul cu Miriam – toți cei care au lucrat cu dânsa l-au auzit de nenumărate ori! – este senZ. Cu „Z”. La început crezusem că era un defect de pronunție. Cu vremea însă mi-am dat seama că acel fel „de a zice” era din partea dumneaei o (poate?!) inconștientă, dar (o aproape sigur!) revelatoare sumă a două concepte: cel de senS („semnificație”, dar și direcție, „vector”!) și cel de senZație; dar, de ce nu, și de senZualitate…»

Pentru mine întâlnirea cu arhiva lui Miriam Răducanu nu poate fi desprinsă de acest senZ, este ceea ce am căutat în toate activitățile de arhivare a documentelor pe care le-am cercetat. Expoziția este un reenactment al acestei arhive cu senZ pe care Miriam o lasă atât în documente fotografice și videografice, în interviuri, în memoria celor care au dansat cu ea, care au învățat de la ea sau care au privit-o ca spectatori. Această expoziție este o formă de arhivare activă a acestui senZ. A căuta senZul în arhiva lui Miriam Răducanu a însemnat pentru mine în primul rând a descoperi, pe cât posibil, înțelesul originar și inalterabil a ceea ce Miriam a urmărit în creația sa, arhiva ideilor din dansul său, dar și revelarea unor aspecte ce țin de efemeritatea și fragilitatea lucrurilor care rămân în urma dansului, a rolului arhivelor în viața dansatorilor și a potențialităților lor în prezent pentru alte generații, despre memoria dansului recuperată în moduri care contează pentru prezent și viitor. Documentele nu sunt simple urme, cercetându-le, ele devin urme încărcate de senZ. ” – Corina Cimpoieru, curatoare

A-i dedica azi o expoziție lui Miriam Răducanu înseamnă a face gestul de a o înscrie în verigile centenare ale dansului modern, înseamnă a o privi caleidoscopic prin diferite perspective de cercetare, care mai degrabă decât a-i revela exhaustiv faptele artistice, urmăresc să reflecteze asupra traiectoriei ei artistice și să înțeleagă cum creația sa nu a încetat să formeze breșe în ordinea lucrurilor și a corpurilor atât în dans, cât și în teatru. Înseamnă a realiza că actul de a privi înapoi este încărcat întotdeauna de prezent. Expoziția recuperează multiple fragmente de sensuri din creația lui Miriam Răducanu și semnalează rezonanța acestora cu ceea ce dansul de azi are foarte viu în dimensiunile sale artistice, critice și în vivacitatea gestului performativ și a gândirii care stă în spatele lui. Miriam Răducanu se înscrie în biblioteca infinită a artei coregrafice, indispensabilă oricărei continuări în domeniul artelor performative de azi.

Expoziția este rezultatul unei cercetări monografice de arhivă și al unor proiecte de reactivare a patrimoniului cultural coregrafic, dedicate dansatoarei și coregrafei Miriam Răducanu, realizate în ultimii 15 ani prin proiecte individuale sau colective pe care Centrul Național al Dansului București (CNDB) le-a susținut constant pentru a recupera și reactiva parcursul său artistic și pedagogic.

Expoziția este deschisă pe 27 septembrie 2024 și poate fi vizitată conform programului Rezidenței 9 (marți – vineri 16:00 – 20:00/ sâmbătă – duminică 13:00 – 20:00) până pe 19 octombrie 2024.

ARHIVELE DANSULUI: DESCHIS PENTRU (RE)INVENTAR(E)! a urmărit o perspectivă contemporană asupra practicilor de digitizare, cercetare și valorificare a documentelor de arhivă despre istoria dansului modern românesc în contextul noilor media și agendelor creative din prezent. Demersul a fost unul inovativ și a avut ca scop digitalizarea, inventariererea și re-generarea surselor de arhivă pentru proiecte artistice contemporane, dezvoltarea de noi abordări curatoriale în domeniul arhivelor culturale și facilitarea unei întâlniri active, participative cu noile generații de public. Proiectul, inițiat de CNDB și co-finanțat de AFCN, a fost structurat pe trei componente:

I. Atelierele de practici inedite de arhivare, digitalizare și valorificare a documentelor de arhivă, susținute de profesioniști în domeniu.

Atelierul „De la document la artă și înapoi”, susținut de Iosif Kiraly, artist vizual și profesor co-fondator al Departamentului de Fotografie și Imagine Dinamică (UNARTE) implicat în proiecte de cercetare artistică a documentelor de arhivă, a deschis  seria întâlnirilor de lucru, propunând analiza mai multor exemple de fotografii și altfel de imagini documentare ce au dobândit statut artistic prin intervenții și/sau recontextualizări operate de diferiți artiști.

Atelierul „Bune practici în digitalizarea arhivelor culturale”, susținut de Liviu Pop, cercetător al Academiei Române, expert în digitalizarea arhivelor culturale,  a explorat practicile din domeniul digitizării audio, video și de imagine, respectiv recomandările venite din partea unor instituții care dau tonul în acest domeniu (Digital Curation Center-UK, Library of Congress-USA, Europeana-EU), evaluarea standardelor tehnice specifice digitizării în momentul actual, calcularea necesarului tehnic și a timpului necesar digitizării unei colecții în funcție de numărul de documente și dimensiunea acestora, crearea unui profil ideal al utilizatorului de arhive digitale și exemplificarea de interfețe de interacțiune cu colecții de documente/obiecte digitale.

Atelierele s-au adresat cercetătorilor și profesioniștilor în domeniul arhivării culturale și studenților masteranzi în arte vizuale, artiștilor vizuali interesați de proiecte artistice care valorifică documentele de arhivă. Atelierele au inclus si o componentă practică, prin care cei interesați s-au implicat în activitățile de  inventariere și digitalizare a documentelor din Arhivele  CNDB (Arhiva  Contemporană CNDB și Arhiva Istorică CNDB) și au participat ulterior la evenimentele dedicate performării surselor acesteia.

DanceCloud.ro este un proiect pilot de constituire al unei arhive digitale online dedicate istoriei și actualității dansului contemporan românesc. În contextul precarității și fragmentării informației disponibile, DanceCloud.ro a urmărit constituirea unei baze de date online interactive, care să reunească informații de arhivă, de actualitate și de anticipație.

Pentru a face cunoscută istoria dansului contemporan în rândul tinerei generații, în cadrul proiectului au fost organizate o serie de conferințe educaționale pentru elevii și studenții  din învățământul teoretic și vocațional din București:

I. Cartografierea primelor studiouri de dans din București/Corina Cimpoieru/invitat special Liana Tugearu/Liceul de coregrafie „Floria Capsali”/13.10.2017

II. Corpul şi turnura performativă în avangarda din România/Igor Mocanu/  Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc”, 24.10.2017

III. Coregrafi și compozitori. Parteneriate artistice inedite de ieri și de azi/Corina Cimpoieru/invitați speciali Simona Deaconescu și Cătălin Crețu/ Universitatea Națională de Muzică București/25.10.2017

Proiectul expozițional – performativ Tribute to Iris Barbura și-a propus actualizarea în contextul contemporan a parcursului necunoscut al lui Iris Barbura, dansatoare și coregrafă cu o activitate artistică remarcabilă in perioada interbelică, precum și  postbelică. Talentul ei s-a revelat în aparițiile ei interdisciplinare pe scena de dans, unde și-a exprimat versatilitatea ei artistică. Personalitatea și dansul ei sunt în egală măsură ludice, elegante, energetice și impresionante, ocupând astfel un loc remarcabil în istoria dansului din secolul XX.  Desfăşurat în parteneriat cu Fundaţia „Alexander und Renate Camaro” din Berlin, Deutsches Tanzarchiv Koln și ICR Berlin, proiectul a realizat acest tip inedit de reactualizare printr-o expoziţie, o serie de spectacole de tip reenactment şi un catalog de cercetare.

Proiectul cultural-coregrafic Tribute to Iris Barbura a avut premiera pe 4 iunie 2016, la Sala „Stere Popescu” a Centrului Naţional al Dansului Bucureşti. Desfăşurat în perioada 15 martie – 4 iunie 2016, proiectul  a constat în conceperea unei coregrafii originale care să readucă în actualitate parcursul coregrafic al artistei Iris Barbura. Pentru aceasta, CNDB a invitat-o în România pe eleva lui Iris Barbura, Beth Soll, coregrafa companiei de dans contemporan Dance Projects Inc. din New York, pentru a re-crea mişcările coregrafice moştenite de la Iris Barbura, în perioada frecventării studioului acesteia de dans de la Ithaca. Beth Soll a lucrat cu elevele Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” din Bucureşti pentru ediția din 2016, și studenți ai UNATC, Secția de coregrafie, pentru ediția din 2017, propunând o recuperare a unei estetici coregrafice unică în lume, pe care oraşele de adopţie ale artistei arădene le vor recunoaşte cu nostalgie şi suprindere.

Spectacolul „Iris” reprezintă un dans solo expresionist dedicat  lui Iris Barbura, în coregrafia și interpretarea lui Beth Soll. Elevă apropiată și, ulterior, invitata casei și a atelierului lui Iris Barbura din Ithaca, Beth Soll a continuat, pe parcursul întregii sale cariere, să pună în practică și cunoașterea coregrafică acumulată în clasa artistei totale Iris Barbura. Spectacolul a avut premiera la New York, pe 10 decembrie 2016, în cadrul galei „Dance Galery’, organizate de The Construction Company.

„ Imaginea lui Iris pe care o păstrez din copilărie îmi influențează lucrările coregrafice. Creațiile artistice semnate de Iris Barbura au fost îmbogățite de dragostea sa pentru superbele defileuri și cascade din Ithaca, New York, locul în care a ales să trăiască în Statele Unite. Acest spectacol începe cu o secvență onirică inspirată din dansurile populare românești, după care trece către o secțiune de dans modern kinetic, inspirat din stilurile anilor 1930 și 1940. Secțiunile următoare constau în solouri melancolice, duete romantice și mișcări frenetice de grup care redau tristețea de care era consumată Iris, dragostea ei pentru natură și sinuciderea eroică într-unul dintre defileurile sale iubite. Între secțiuni și în final, dansatorii realizează un model de mișcare simplu și, pe alocuri, solemn.” (Beth Soll)

Istoria cântată a dansului românesc prezintă momente importante și personalități marcante din istoria dansului contemporan autohton prin intermediul muzicii.

Coregrafii Eduard Gabia și Paul Dunca împreună cu Alexandra Andronic, Valeriu Borcoș (Karpov Not Kasparov) și Alex Bălă (Plurabelle, FLUID) urmăresc traducerea dintr-un mediu artistic în altul, plecând de la convingerea că muzica și dansul se află într-o continuă conversație și chestionare reciprocă.

Colaborarea celor cinci constă într-un album muzical, disponibil aici https://soundcloud.com/istoriacantataadansuluiromanesc

Centrul Național al Dansului București prezintă Time Dance Connection. Bucharest in Action (1925-2015) – Harta istoriei dansului contemporan în București, un proiect de recuperare și actualizare a unei istorii invizibile până acum, concretizat prin șase evenimente desfășurate în perioada 24 septembrie – 29 noiembrie 2015, în mai multe spații din București.

După un an de cercetare  prin arhive naționale, prin bibilioteci și arhive personale, CNDB prezintă publicului de astăzi personalități artistice puternice și poveștile lor senzaționale. Floria Capsali, Esther Magyar, Trixy Checais, Vera Proca Ciortea, Stere Popescu, Ioan Tugearu își găsesc recunoașterea în cultura românească și în contextul artistic actual. Inovatori, revoluționari și temerari ai vremurilor lor, dansul contemporan românesc le datorează libertatea formei și mișcării de acum.

Time Dance Connection. Bucharest in Action (1925-2015) – Harta istoriei dansului contemporan în București se înscrie în linia demersurilor de recuperare a istoriei dansului contemporan românesc pe care CNDB le-a inițiat încă din 2006.

MUZEUL DANSULUI MODERN ŞI CONTEMPORAN a fost o iniţiativă expoziţională documentar – experimentală ce și-a propus să atragă atenția publicului asupra cercetării istoriei dansului românesc modern şi contemporan, cu accente asupra unor coregrafi reprezentativi.

Argument curator

„If you don’t document a performance, it disappears forever.” (Ulay, 2014)

Muzeul Dansului Modern și Contemporan ca demers instituțional temporar este traversat de o serie de antecedențe care trebuie citite înafara oricărei veleități canonice în producția actuală de judecăți de valoare privind istoria încă nescrisă a dansului autohton.

Scrierea canonică a istoriei dansului constituie ultima fază a operației istoriografice, după identificarea probelor documentare, transformarea acestora în documente de arhivă și indexarea lor. Muzeul Dansului… se află undeva la jumătatea distanței dintre constituirea unei arhive consultabile și citabile prin apelul și referința la un index comun acceptat și schițarea unei eboșe pentru încheierea unei viitoare operațiuni istoriografice cu scrierea propriu-zisă a istoriei dansului. Pentru ca arătarea mesianică la față a unui astfel de istoric și convocarea acestuia de a scrie istoria dansului să fie posibile există cel puțin o condiție necesară: să avem instituții de formare în acest sens. Titlul expoziției curente își propune astfel alertarea publică privind absența unor astfel de instituții semiotice de formare oficială sau informală. Pentru ca o arhivă, orice arhivă, să se afle în legitimitatea publică de a constata că nu are istorie și de a reclama în consecință un asemenea travaliu, e necesară preexistența unor structuri instituționale care produc această facultate de judecare și discriminare.

În termenii teoriei americane a artei anilor ’80, Muzeul Dansului… ar trece drept o mockinstitution, o instituție fantomă, o instituție-păcăleală cu singurul scop declarat de a atrage atenția publică asupra propriei absențe. Orice instituție-concept, precum cea de-acum, afirmă întotdeauna, cu încăpățânare, că ce vedem nu este o pipă, dar că ar trebuie să fie. Ceci n’est pas le Musée de la Danse.

În noiembrie 2014, Centrul Național al Dansului București realiza, în cadrul proiectului Hors les Murs, un eveniment în jurul personalității coregrafei și dansatoarei Lizica Codreanu, apropiată a grupurilor de avangardă din Paris, cea care a revoluţionat într-o carieră fulgerătoare, codurile dansului.

O nouă întâlnire cu Lizica Codreanu a avut loc în 2015, sub forma unor discuții, proiecții de fotografii inedite și un nou reenactment, realizat de aceasta dată de elevii Liceului de Coregrafie Floria Capsali București, clasele profesorilor Doina Georgescu și Simona Paraschivu.

Pornind de la:
– cele 7 imagini realizate și păstrate de Brâncuși; Lizica Codreanu a dansat în atelierul său într-un costum creat de sculptor (în 1922),
– filmul regizorului Cornel Mihalache – care a reconstituit costumul și i-a propus Vavei Ștefănescu primul reenactment al dansului Lizicăi Codreanu (în 1995),
– cartea cercetătoarei Doina Lemny – Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangarda pariziană, carte publicată la Editura Vellant în 2013,
am propus Liceului de Coregrafie Floria Capsali București un eveniment în care refacem în dans, prin discuții, imagini și documente de arhivă, parcursul artistic atipic al coregrafei și dansatoarei Lizica Codreanu și îl readucem în atenția publicului.

What to affirm, what to perform/Cartografierea istoriei invizibile II – proiect internațional, organizat de Tanzquartier Wien, CNDB, Centre for Drama Art Zagreb și Revista Maska – Ljubljana, în cooperare cu Allianz Kulturstiftung.

Puţinele informaţii cunoscute publicului larg despre ceea ce s-a întîmplat cu adevărat în istoria dansului şi a artei performative din România și din țările partenere au făcut posibilă apariţia unui discurs care subliniază mai cu seamă absenţele şi golurile, intermitenţele şi pasajele. Pentru a încerca umplerea acestor goluri CNDB a deschis pe parcursul anului 2008 un adevărat şantier de cercetare şi documentare la care au luat parte: Irina Severin, Mihaela Michailov, Andreea Novac, Vava Ştefănescu, Manuel Pelmuş, Mihai Mihalcea, Florin Flueraş şi Brynjar Bandlien.

In 21 martie 2008 CNDB a lansat proiectul internațional What to affirm, what to perform?/Cartografierea istoriei invizibile a cărui miză s-a construit în jurul câtorva idei centrale. Dacă cineva s-ar încumeta astăzi să scrie o nouă istorie a dansului, fără să ocolească spații precum România, Austria, Croația sau Slovenia, ar trebui mai întâi să pornească prin travaliul intens și foarte dificil de recuperare a informațiilor “invizibile”, “ascunse” în arhive și biblioteci publice, dar mai ales private, și totodată în istorisirile depozitate în memoria subiectivă a puținilor martori existenți. Acest proiect internațional, organizat de Tanzquartier Wien, CNDB, Centre for Drama Art Zagreb și Revista Maska – Ljubljana, în cooperare cu Allianz Kulturstiftung, a plecat de la aceste premise și și-a propus să facă, pe o perioadă de doi ani (2008-2009), primii pași în direcția recuperării și înțelegerii trecutului coregrafic și performativ din aceste spații geografice.

reSourcing. platforma critică -o inițiativă a Asociației Ecumest în colaborare cu Lia și Dan Perjovschi, Cosmin Costinaș, Manuel Pelmuș, Mihai Mihalcea, CNDB.

Incepind cu luna ianuarie 2007, un grup format din artiști, initiațive din domeniul artei contemporane și al managementului cultural au derulat proiectul-pilot reSourcing. platforma critică, susținut de Fundația Erste. Proiectul a reprezentat o cercetare multidisciplinară modulară asupra istoriei culturale recente în România, propunându-și documentarea și recuperarea unor mișcări care au influențat dezvoltarea prezentă a scenei culturale, artistice și intelectuale. CNDB a fost partener fondator și a găzduit o serie de conferințe și prezentări susținute de Lia Perjovschi, Andreea Dumitru, Ștefan Tiron, Manuel Pelmuș, Sebastian Big.

Sertar II – întîlnire dedicată lui Trixy Checais (1914-1990), personalitate artistică importantă a anilor ’30-’40, precursor al dansului contemporan românesc. Destinul său artistic a fost întrerupt cu brutalitate în anii ’50, cînd a fost arestat şi condamnat la muncă silnică la Canalul Dunăre – Marea Neagră. Trixy Checais revine în anii ’60 ca maestru de balet, dar nu va fi lăsat să-şi ducă opera pînă la capăt.

Proiectul Sertar s-a desfăşoară sub forma unor întîlniri între publicul larg şi « povestaşi », martori care au participat la istorie/istorii. Povestaşii întîlnirii dedicate lui Trixy Checais au fost Miriam Răducanu, Răzvan Mazilu şi Gina Şerbănescu.

Sertar – vorbim despre cei care au mişcat lumea a fost un proiect de documentare şi, în aceeaşi măsură, un proiect care și-a dorit să pună într-un mediu activ  resursele istoriei contemporane. A fost un exerciţiu de a pune în discuţie oameni, poveşti şi fapte care, într-un anumit moment al devenirii lumii coregrafice, au însemnat mult, au mişcat lucrurile într-un sens uneori de necrezut.

Unul dintre dezideratele prioritare ale CNDB a fost crearea unei platforme de dezbatere, de discuţie de fond, care să participe la consolidarea culturii coregrafice, pentru că dansul are dreptul să-şi  revendice locul său în cultură. Punerea în discuţie nu este un act izolat, accidental. Există multe lucruri şi gesturi din domeniul coregrafic care nu sînt ştiute, dar care au avut aceeaşi importanţă ca şi apariţia unei cărţi importante sau a unui nume din domeniul teatrului.

Pentru mai multe detalii accesați:

https://agenda.liternet.ro/articol/3727/Gina-Serbanescu/Trixy-Checais-si-misterul-dansului-originar-Sertar-2.html

Sertar I – întâlnire dedicată doamnei Esther Magyar, director al Ansamblului de Balet al Operei Române din Bucureşti şi director al Şcolii de Coregrafie în perioada anilor ’60.

Proiectul Sertar s-a desfăşurat sub forma unor întîlniri între publicul larg şi « povestaşi », martori care au participat la istorie/istorii. Povestașii întâlnirii dedicate lui Esyher Maghiar Gonda au fost  Miriam Răducanu, Adina Cezar, Liana Tugearu, Anca Mândrescu, Raluca Ianegic şi Ion Tugearu.

Sertar – vorbim despre cei care au mişcat lumea a fost un proiect de documentare şi, în aceeaşi măsură, un proiect care și-a dorit să pună într-un mediu activ  resursele istoriei contemporane. A fost un exerciţiu de a pune în discuţie oameni, poveşti şi fapte care, într-un anumit moment al devenirii lumii coregrafice, au însemnat mult, au mişcat lucrurile într-un sens uneori de necrezut.

Unul dintre dezideratele prioritare ale CNDB a fost crearea unei platforme de dezbatere, de discuţie de fond, care să participe la consolidarea culturii coregrafice, pentru că dansul are dreptul să-şi  revendice locul său în cultură. Punerea în discuţie nu este un act izolat, accidental. Există multe lucruri şi gesturi din domeniul coregrafic care nu sînt ştiute, dar care au avut aceeaşi importanţă ca şi apariţia unei cărţi importante sau a unui nume din domeniul teatrului.

Pentru mai multe detalii accesați:

https://agenda.liternet.ro/articol/3056/Gina-Serbanescu/Gestul-ca-eveniment-Proiectul-Sertar.html

http://www.dancecloud.ro/ieri/coregrafidansatori/esther-magyar-gonda/