The Hammer without a Master

Info

După ani de cenzură, Stere Popescu, coregraf român, a dorit să pună toată filosofia sa despre viaţă şi dans într-un spectacol de dans – Ciocanul fără stăpân. Patruzeci şi cinci de ani mai târziu Florin Flueraş, Brynjar Bandlien & Antonja Livingstone vor să facă ceva cu această piesă.

Am început prin a intervieva distribuţia originală. Am înţeles – pe parcursul acestui proces – că este imposibil să obţinem informaţii obiective referitoare la piesă. Cu toate acestea felul în care funcţionează memoria şi modul protagoniştilor de a performa în timpul interviurilor au adus o nouă dimensiune procesului şi au condus cercetarea spre lucrul cu mecanismele memoriei şi relaţia dintre realitate şi ficţiune, prezent şi trecut. Acum vrem să facem un pas mai departe, să avem aceeaşi abordare pasionată a lui Stere Popescu, aceeaşi intenţie, de a integra perspectivele noastre asupra artei, societăţii şi condiţiei umane, aceeaşi rigoare şi acelaşi curaj de a chestiona şi de a lucra cu teme şi idei mari precum iubirea, afectivitatea, arta, sexualitatea, timpul, societatea, transcendenţa şi moartea.

Stere Popescu (n. 1920) s-a născut la Galaţi. A absolvit liceul de coregrafie Floria Capsali din Bucureşti şi a studiat în acelaşi timp arhitectura. În anii ‘40 a devenit prim solist al Operei Române. Stere Popescu a publicat poezii în revista Fundaţiilor Regale şi texte despre teoria dansului în Luceafărul şi Contemporanul. În 1949, ca urmare a procesului de curățare culturală, iniţiat de partidul comunist, căruia Popescu a refuzat să i se alăture. A fost dat afară din Operă şi condamnat la închisoare. După 1960, când România a avut pentru o scurtă perioadă o guvernare liberală, Popescu a fost eliberat din închisoare şi readus la Operă. A lucrat pentru Radio-ul Naţional şi i s-a permis să creeze spectacole. Directorul Operei, Mihai Brediceanu, îi oferă oportunitatea de a crea Ciocanul fără stăpân, cu premiera la Paris pe 10 noiembrie 1965. Spectacolul a generat un scandal. După premieră, Popescu împreună cu jumătate din distribuţie au fugit în străinătate. Cealaltă jumătate a distribuției a fost aspru criticată la întoarcerea în România şi, după un proces al ruşinii, Brediceanu a fost destituit. Popescu s-a mutat la Londra şi a început să predea la Central School of Art. A creat două piese pentru compania Rambert. În martie 1968, la două zile după premiera ultimei sale piese, Stere Popescu s-a sinucis.

Florin Flueraș cercetează şi lucrează cu comportamente performative, colaborând cu artişti ca Antonija Livingstone, Brynjar Bandlien, Marten Spangberg, Tor Lindstrand, Ion Dumitrescu, Jennifer Lacey, DD Dorvillier, Eduard Gabia, Fanni Futterknecht. Este autor sau co-autor de proiecte ca: A brave search of the ultimate reality, Cooperativa performativă, Postspectacle Trilogy, Sweat, Acum vezi titlul, Heaven, 1 – 1, Puţin mai reali decît e necesar, Process in progress. Şi-a prezentat proiectele în contexte ca: Impulstanz Viena, Springdance Utrecht, Tanzquartier-Wien, DeSingel Antwerp (Bouge B Festival), Tanz schritt weise festival Graz, etc. A studiat coregrafia la UNATC și este licenţiat în psihologie. A lucrat ca asistent social, psiholog, profesor, webdesigner, a fost pilot de planor în lotul naţional al României.

Brynjar Bandlien (n. 1975) a studiat dansul în Norvegia, la Statens Balletthogskole din Oslo şi în Germania, la Ballettschule der Hamburgische Staatsoper. În 1995, a devenit membru al companiei Nederlands Dans Theater 2 din Haga, Olanda, participând la mai multe turnee în Europa, SUA şi Africa de Sud. După trei ani petrecuţi în NDT2, începe să lucreze freelance ca dansator şi coregraf, cu Manuel Pelmuş (Punct Fix), Philipp Gehmacher (Mountains are Mountains), Raimund Hoghe (Tanzgeschichten, Young People, Old Voices and Swan Lake, 4 Acts), Vera Mantero (Until The Moment When God Is Destroyed By The Extreme Exercise Of Beauty), Antonija Livingstone și Heather Kravas (A Situation for Dance şi No More Village). A prezentat spectacolele O (martie 2006) şi Still (mai 2008) la Dansens Hus din Oslo. În prezent, lucrează la un proiect pe termen lung intitulat Mobile, colaborând cu 7 coregrafi, pe trei continente. Bandlien locuieşte şi lucrează la Bucureşti din 2004.

Presa

What to affirm, what to perform? – Cartografierea istoriei invizibile II / Agenda LiterNet
Link 1

Cutremur (inainte sau dupa) la CNDB / Suplimentul de Cultură
Link 1

The hammer without a master / Romanian Dance History
Link 1