Requiem for a metamorphosis
- Proiecție de film
Info
Jan Fabre îşi creează propriul Recviem. Va fi o adunare teatrală pentru morţi, având viaţa în centru. Fabre reîntoarce moartea în centrul vieţii, acolo unde chefuim şi dansăm, unde moartea este venerată precum parte a unui ciclu gata mereu să reînceapă.
Moartea este un moment încărcat cu o tăcere misterioasă. Dar şi un concert asurzitor de amintiri, imagini, bucăţi şi crâmpeie dintr-o viaţă pierdută. În moarte, viaţa se întoarce ca dezordine: un puzzle din anecdote, trivialităţi, spaţiu privat şi mortalitate sublimă. Moartea este plină de lacrimi, dar dincolo de această jale, apare mult după sau chiar în acel moment râsul batjocoritor al vieţii. Iar şi iar. Moartea brutalizează viaţa. Viaţa brutalizează moartea. În lumea noastră, nu suntem siguri cum să abordăm moartea. Deşi de fapt ştim foarte bine cum: ţinându-ne cât mai departe cu putinţă. În acest mod, negăm unul dintre cele mai profunde mistere ale vieţii. Moartea nu este un eveniment clinic. Este o transformare, sufletul merge mai departe, corpul se veştejeşte, pielea se usucă şi dispare. Pământul, cu marea sa grămadă de morţi, îşi înfinge colţii în ceea ce rămâne, înfometat şi neobosit. Iar la scurt timp după, viaţa ne urlă din nou în faţă. Îmbătrânind şi putrezind. Asta e tot. Însă în fărădelegea sa eternă, se revarsă cu o energie neînfrânată. Ca marea lovind nisipul. Fără sfârşit, fără început.
Recviem e o adunare pentru morţi. Fabre ne poartă în cripta morţilor. El ia pulsul şi temperatura morţilor şi dă din şold. Adunarea morţilor e un festin, de adio, pentru un nou început.
Jan Fabre e un artist cu o traiectorie prin mai multe discipline. De-a lungul carierei sale de 30 de ani, s-a exprimat ca pictor, coregraf, regizor de teatru şi operă şi autor. Demersurile sale artistice sunt dominate de căutarea unei utopii în care oamenii să poată trăi pe baza forţei lor interioare, fără temeri şi violenţă socială. Ambiţia sa este reîncarnarea omului într-un corp liber şi puternic. Un corp care s-a împăcat cu propria natură, impulsuri şi instincte. Un corp care şi-a dezvoltat concomitent individualitatea animală şi spirituală, devenind capabil de noi demersuri, cu noi modalităţi de a vedea, simţi şi comunica.
Coregrafia, textul și regia: Jan Fabre
Asistent regie: Miet Martens
Muzica: Serge Verstockt
Sound design: Maarten Buyl
Dramaturgia: Luk Van den Dries, Miet Martens
Costume: Pol Engels, Katrien Strijbol, Andrea Kränzlin
Scenografia: Jan Fabre
Light design: Jan Fabre, Harry Cole
Cu
Linda Adami, Lie Antonissen, Manon Avermaete, Christian Bakalov, Katarina Bistrovic-Darvas, Dieter Bossu, Dimitri Brusselmans, Maarten Buyl, Sylvia Camarda, Kristof Deneijs, Ann Eysermans, Marusa Geymayer-Oblak, Ivana Jozic, Marina Kaptijn, Tassos Karachalios, Beatrice Kessi, Kazutomi Kozuki, Marinko Les, Clarice Braga Barbosa Lima, Frano Maskovic, Yutaka Oya, Aleksander Pavlin, Elsemieke Scholte, Tom Tiest, Geert Vaes
Producția
Troubleyn/Jan Fabre (Belgia), Salzburger Festpiele (Austria), RuhrTriennale (Germania), Vilnius Capitală Culturală Europeană 2009
Co-producția
Champ d’Action (Belgia), Mladinsko Theatre (Slovenia), Zagreb Youth Theatre (Croaţia), Sirens Festival (Lituania), Missdeluxedanceco (Luxemburg)
Data premierei
2007
Parteneri media
24 Fun, Liternet, Veioza arte, Port.ro, Suplimentul de Cultura, Onlinegallery.ro, Thechronicle.ro, Bucuresti.tonight.eu, Metropotam.ro, WebPr.ro, HipMag.ro, Modernism.ro