Idei pentru Planeta Pământ

Biografii

Adina Marincea & Ioana Bălănescu
Adina Marincea este cercetătoare în cadrul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, unde monitorizează și analizează discursul și manifestările grupurilor de extremă dreapta din România. Ocazional publică cercetările sale în presă, asumându-și în scris și în activism o poziție antifascistă, feministă și antiautoritară. Crede în organizarea comunitară și în importanța unui Împreună ca răspuns la cultura capitalistă individualistă și competitivă care ne macină sufletele, corpurile, mințile și planeta.
Ioana Bălănescu este o persoană queer care caută să exploreze modalități de expresie narativă dintr-o perspectivă decolonială, feministă, anticapitalistă şi antispeciistă.Face filme şi uneori publică texte împreună cu Cenaclul X.

Adrian Șonka este astronom de mai bine de 20 de ani, timp în care a privit cerul și a învățat să observe multe tipuri de obiecte cosmice: stele variabile, asteroizi, planete, ocultații etc. În prezent, observă asteroizi și planete prin telescoapele Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ și cele ale Institutului Astronomic al Academiei Române. Ține cursuri de astronomie la Observator, în școli, în librării și oriunde găsește alți oameni pasionați care vor să afle mai multe. A făcut studii de fizică și comunicare, dar, pentru că în România astronomia nu se învață la școală, cele mai multe lucruri le-a învățat singur, din pasiune. În 2020 a terminat un doctorat în fizică, având specializarea planetologie-asteroizi. Poate fi găsit la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ unde ține prezentări și observații astronomice cu publicul. Din când în când, organizează și ieșiri în afara orașului cu grupuri de pasionați de astronomie. Scrie constant despre astronomie și observații astronomice pe site-ul său, www.sonkab.com. A publicat trei cărți de astronomie la Editurile Nemira și Nemi, Ghidul micului astronom prin Univers (2018, 2023), O plimbare prin Univers (2021) și Universul exotic (2023).

Alexandru Solomon 
După un debut ca operator la filme de ficțiune în anii 1990 și mai multe colaborări la filme experimentale, a migrat spre filmul documentar. În 2023 a lansat „Arsenie. Viața de apoi”. A realizat lung-metraje ca: „Marele jaf comunist”, „Kapitalism – rețeta noastră secretă” și „Ouăle lui Tarzan”. În 2016 a publicat monografia “Reprezentări ale memoriei în filmul documentar”. Predă la UNArte din 2010 și este președintele Asociației One World Romania.

Bogdan Iancu este lector universitar în cadrul Departamentului de Sociologie al Facultăţii de Ştiinţe Politice, SNSPA, unde predă cursuri de antropologie vizuală, practică etnografică, cultură materială și sociologia cotidianului. În 2011, a obținut titlul de doctor în antropologie și etnologie la Universitatea din Perugia. Interesele sale în cercetare includ: cunoștințele ecologice tradiționale, locuirea și cultura materială în mediul rural și urban, etnografiile vizuale. În ultimii zece ani, a coordonat sau a fost implicat în proiecte de cercetare precum: Pachetul de acasă, Ipostaze și etnografii ale carantinei în pandemie, Hidrobiografii – Sistemul de irigații Sadova-Corabia, GARAJ DESCHIS (coord. Alex Axinte).

Călin Boto este critic de film și curator. A scris recenzii și eseuri pentru numeroase publicații autohtone, printre care Films in Frame, Scena9 și Revista Arta, iar momentan colaborează cu publicația elvețiană Filmexplorer. Curator asociat al Festivalului Internațional de Film Experimental din București (BIEFF), a făcut selecții de filme și pentru proiectele multimedia ale asociației Image and Sound (cinema mut), Festivalul de Artă Queer ART200 și expoziția AICI.ACUM (2022) a Rezidenței Scena9. Membru al Federației Internaționale a Criticilor de Film și alumnus al mai multor ateliere europene de critică, istorie și curatoriat de cinema, precum Sarajevo Talents, Locarno Critics Academy, Collegium (Le Giornate del Cinema Muto, Pordenone) și RAW (Short Waves, Poznań).

Cătălin Moise: Am crescut cu o pasiune pentru film și pentru critica de film, iar la 19 ani m-am dus în Berlin să studiez artă, filozofie și alte subiecte umaniste cu scopul de a le aplica în producerea unor filme. După 4 ani m-am întors, am făcut câteva scurtmetraje și apoi am ajuns accidental să fac eseuri video pe YouTube pe niște teme adesea conectate cu lucrurile pe care le-am studiat, într-un fel sau altul.

CUTRA este o platformă editorială queer & feministă. Există ca revistă online (www.cutra.ro) și ca revistă în print. Primul număr a apărut în decembrie 2018. Cel de-al 4-lea, în octombrie 2022. CUTRA este rezultatul grijii și efortului nostru colectiv. CUTRA este anticapitalistă și antifascistă. E documentată, intuitivă, pop și radicală, imperfectă. Colectiva editorială CUTRA este formată din ♡ Ali Venir, Nanci Nanculescu, Lavinia Ionescu și Iris Horomnea ♡

Dan Perjovschi trăiește la Bucuresti și Sibiu. Desenează critic cu umor direct pe pereții instituțiilor de artă din toată lumea comentând politic, social și cultural cotidianul societății globale. Desenele lui alb negru sunt editoriale vizuale. A avut expoziții personale la Tate Modern Londra, MoMA New York, Macro Roma, Moderna Museet Stockholm, Reykyavik Art Museum, Vannabbe Eindhoven, Ludwig Cologne, Kunsthalle Hamburg, Nasher Museum Duke University sau Kiasma Helsinki și expoziții de grup la Centre Pompidou Paris, Tate Liverpool, Castello di Rivoli Torino, MoMA San Francisco, MUAC Mexico, MAM Varsovia, MCBA Lausanne sau MOT Tokyo. A participat la Documenta 15 și la bienalele de artă, Istanbul, Veneția, Sao Paulo, Moscova, Sydney, Lyon, Dublin, Iași, Timișoara și Jakarta. A primit premiul George Maciunas în 2004, premiul ECF Principesa Margriet, Amsterdam 2012 (cu Lia Perjovschi) și ân 2016 premiul Rosa Schapire Kunsthalle Hamburg. Perjovschi este laureatul Fundației pentru drepturile omului Gheorghe Ursu 1999 și al Galei Societății Civile CERE Participare 2016.  Din 1990 până astăzi publică desene în Revista 22 București. Din 2010 face la Sibiu proiectul de artă în spațiul public Ziarul Orizontal. Din 2009 o instalație desenată se află permanent în NTK Biblioteca Națională Tehnică Praga.

Delia Grigore, născută în 1972 în Galaţi, este o prominentă scriitoare, cercetătoare și activistă culturală rromani. Președinta Asociației Centrul Rromilor „Amare Rromentza” și lector doctor la Universitatea din București. Este membră a Academiei “Barvalipe” din Berlin și a Societății Scriitorilor “Costache Negri” din Galați. Delia Grigore a fost distinsă cu numeroase premii naționale și internaționale de literature inclusiv Concursul Internațional de Creație „Amico Rom”. Este autoarea mai multor cărți și studii despre cultura rromani, coordonatoarea cenaclului literar rrom “Amare Rromentza” și editorul unor serii de cărți rrome. Misiunea sa de viață este să promoveze și să dezvolte cultura rromani în toate dimensiunile și să promoveze identitatea etnică rromani la nivel global.

Elena Stancu & Cosmin Bumbuț
Jurnalista Elena Stancu și fotograful Cosmin Bumbuț trăiesc de zece ani într-o autorulotă și lucrează la proiecte documentare. În primii cinci ani, au publicat pe site-ul lor, Teleleu.eu, reportaje despre sărăcia extremă, violența domestică, viața din penitenciarele românești, criza de medicamente din sistemul medical, lipsa accesului la educație a copiilor din familii vulnerabile, rasismul și discriminarea din România. Au făcut două filme documentare, Ultimul căldărar (2016), care spune povestea unei tinere familii de romi care pleacă în Franța să caute fier vechi la groapa de gunoi, și Rezidentele (2018), despre primul centru din România pentru deținutele cu boli mintale. În 2017, au publicat cartea Acasă, pe drum (Humanitas), despre oamenii pe care i-au întâlnit în călătoriile lor. Din ianuarie 2019, documentează comunitățile de români din Europa – Spania, Portugalia, Germania, Anglia, Italia, Olanda, Danemarca, Suedia și Norvegia. Până acum, au publicat peste 90 de reportaje despre românii care culeg căpșuni în Spania, îngrijesc bătrâni în Italia, cântă pe marile scene ale Europei, tratează pacienți în spitalele din Anglia, construiesc vapoare în Danemarca, lucrează în turism în Portugalia sau predau la facultăți din Olanda. Istoriile românilor din diaspora vor fi publicate într-o carte care va apărea la Editura Humanitas la finalul proiectului lor.

Fridays for Future este o mișcare internațională a tinerilor care a început în august 2018 în Suedia, ca răspuns la inacțiunea politică asupra crizei climatice. Mișcarea a ajuns în România în martie 2019, când un număr tot mai mare de tineri se mobilizau pentru a-și cere dreptul la un viitor locuibil. De atunci, Fridays For Future România continuă lupta pentru acțiune imediată în vederea combaterii cauzelor și a efectelor crizei climatice, precum și pentru o informare corespunzătoare în legătură cu fenomenele la care asistăm. Ștefania Bodescu este parte a acestei mișcări din 2021. Este activistă, artistă și regizoare, și consideră că mișcarea pentru climă găzduiește o comunitate de oameni incredibil de curajoși, creativi și grijulii, a căror poveste merită spusă și auzită.

Ionela Pădure este o romnie de 36 de ani din Țăndărei, Ialomița, absolventă de studii superioare de licență și master, în țară și în străinătate, actualmente doctorandă în cadrul Institutului Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris și membru fondator al asociației Centrul Popular de Cercetare și Documentare. Activistă pentru drepturile romilor cu focus pe dreptul la educație încă din 2005, a participat activ în cadrul diferitelor proiecte și programe educaționale implementate la nivel național și internațional, programe care au avut ca beneficiari direcți tineri romi. Are o experiență bogată în calitate de formator în cursuri și ateliere tematice privind cultura și civilizația romani pentru un public format, preponderent, din profesori și actori locali, atât din țară cât și din străinatate, competențe deprinse și din cadrul programului de licență în Limbă și Civilizație romani, absolvit la Paris. Contribuția sa abordează tema imaginii romilor în literatură, muzică și arte plastice, combinând partea teoretică a literaturii de specialitate cu experiența propriei sale reprezentări intr-un proiect de fotografie, implementat în România.    

Irisz Kovacs (n. 1999) este regizoare de teatru şi fotografă. A colaborat cu teatre precum Reactor de creație și experiment Cluj-Napoca, Teatrul German de Stat Timișoara, Teatrelli, Teatrul Metropolis, Apollo111, Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe. Pentru spectacolul „8 tați” de la Teatrul de Stat Constanța a fost nominalizată la premiul Uniter pentru Debut.

Katia Pascariu (n.1983, București) este actriță, performeră și activistă culturală. Este absolventă de UNATC (2006) și a Universității București – Master de Antropologie și dezvoltare comunitară (2016). Activează pe scena locală și internațională, în principal în teatru, dar și în proiecte de film sau performance, colaborând cu echipe multi-disciplinare. De peste 10 ani participă în proiecte de teatru social și politic, participând – alături de colectivele artistice Replika, Macaz Coop., Vârsta4, DramAcum sau ca invitată – la dezvoltarea unor programe artistice comunitar-educaționale. Susține ateliere artistice de teatru educațional și comunitar și gestionează ca manager cultural proiecte ale Asociației ADO. Este parte și din colectivul artistic al Teatrului Evreiesc de Stat din București.

Lavinia Braniște este autoarea romanelor Mă găsești când vrei (Polirom, 2021), Sonia ridică mâna (2019) și Interior zero (2016), acesta din urmă tradus în germană, polonă și spaniolă și adaptat pentru scenă în România (Centrul Replika) și Germania (Freies Werkstatt Theater Köln). Lavinia scris texte pentru două spectacole de teatru, Visând glasuri (r. Nicoleta Lefter) și Exeunt (r. Bobi Pricop), și pentru cel mai recent film regizat de Vlad Petri, Între revoluții, premiat anul acesta în secțiunea Forum de la Berliale cu premiul FIPRESCI. Din 2016 a început să publice și literatură pentru copii: în seria Rostogol de la Editura Arthur a apărut recent volumul 5. Alte titluri: Sora lui Colăcel, Anatol și Greogor la aeroport, Duminică și alte povestiri cu Iosifel, Cofetăria, Melcușorul, Evadarea lui Moș Columb, Laboratorul ghiduș al lui Chițibuș etc.  Lavinia a studiat limbi străine la Cluj-Napoca și București și are un masterat în traducerea textului literar. 

Leta Popescu (n. 1989, Galați) este regizoare de teatru ce activează pe scenele din România începând cu anul 2013. Până în 2023 semnează regia sau face parte din echipe de creație a peste 30 de spectacole. Montează în teatrele naționale (Cluj, Sibiu, Târgu Mureș, Timișoara, Craiova) și municipale (Galați, Arad, Gheorgheni) dar și în spații private, independente cum ar fi SAC Malmaison, Reactor-Cluj, Fabrica de Pensule Cluj, Replika-București, Apollo-București. E interesată de dramaturgia contemporană de limbă română (și maghiară), dar dramatizează și singură, proză/poezie din același univers. Semnează la rândul ei texte puse în scenă ca (IN)CORECT și Vrabia. Leta Popescu abordează în spectacolele sale teme ale prezentului, fără a face un tip de teatru militant, ci încercând să depisteze vibrațiile lumii trăite împreună cu echipa artistică. Suportă din ce în ce mai greu orice teză lansată fără semnul îndoielii și spune că „umanitatea joacă feste tuturor ideologiilor”.

Luiza Vasiliu este jurnalistă. A fost redactor la Dilema veche, reporter și editor la Casa Jurnalistului. În 2016 a co-fondat publicația Scena9, pe care a coordonat-o timp de șase ani. A scris despre astrofizică, Holocaust, comunism, drepturile omului. Finalistă la premiul European Science Writer of the Year pentru investigația despre practicile experimentale ale ortopedului Gheorghe Burnei. 

Marina Martínez are un doctorat în Științe ale Pământului și Planetare de la University of New Mexico (2021), o diplomă în Geologie de la Universitatea Autonomă din Barcelona (2013) și un master în Astrofizică, Fizica Particulelor și Cosmologie de la Universitatea din Barcelona (2015). A fost introdusă în Meteoritics la Institutul de Științe Spațiale (ICE-CSIC), unde a făcut parte dintr-un grup de cercetare timp de câțiva ani (2013-2016). Dragostea ei pentru roci și minerale și pasiunea pentru spațiul cosmic au făcut din Meteoritică domeniul ei perfect. În prezent, lucrează ca cercetător postdoctoral la Universitatea Autonomă din Barcelona și este colaboratoare internațională la Centrul pentru analiza avansată a probelor de astromateriale de pe Lună și de dincolo de ea (Chip Shearer, P.I.), din cadrul Institutului Virtual de Cercetare pentru Explorarea Sistemului Solar (SSERVI, NASA).

Nicoleta Esinescu
Este autoare și regizoare. Trăiește și lucrează la Chișinău. Este una dintre fondatoarele teatrului-spălătorie, o colectivă de teatru politic, feminist, queer din Chișinău. Scrie despre familia tradițională, patriarhat și homofobie; holocaust-ul în Basarabia; istoria recentă și memoria refulată; condițiile de muncă și precaritate; relațiile de putere dintre est și vest. Cele mai recente texte ale sale sunt montate la teatru-spălătorie, Chișinău; Reactor de creație și experiment, Cluj; Hebbel am Ufer, Berlin, Theater Rampe, Stuttgart; Schauspielhaus Graz și editate la „l’Arche“, Paris și „Idea“, Cluj.

Ramona Duminicioiu este o țărancă din comuna Ionești, județul Vâlcea. Este președinta asociației Eco Ruralis, care reprezintă interesele a aproape 20 000 de țărani, la nivel național. Face parte din comitetul de coordonare al Rețelei Ucrainiene pentru Dezvoltare Rurală (URDN), o uniune publică ce reunește peste 2 milioane de cetățeni ai Ucrainei. Este implicată în coordonarea unei alianțe regionale (BILIM) pentru dezvoltarea Agroecologiei și implementarea Drepturilor Țăranilor în Europa de Est si Asia Centrală. Între 2016 – 2020 a făcut parte din comitetul de coordonare al confederației țărănești Via Campesina Europa (ECVC). Între 2017 – 2021 a făcut parte din comitetul de coordonare al Mecanismului Societății Civile și Populațiilor Indigene pentru relația cu Comitetul Global pentru Securitate Alimentară (CSIPM-CFS). În 2018 a avut rol de expert în ultima sesiune de negociere a Declarației ONU pentru Drepturile Țăranilor și a altor persoane care se află în mediul rural (UNDROP), adoptată în același an în Consiliul pentru Drepturile Omului la Geneva și ulterior la Adunarea Generală ONU în New York. În gospodăria din Ionești, Ramona cultivă împreună cu familia sa extinsă – viță de vie, porumb și legume.