fbpx

Frontiere, treceri, pierderi și regăsiri

  • Poezie feministă și concert Suce Fraga

3 ore

Info

Ce este o margine? Ce este o periferie? Și cum ne întrupăm, în margini, noi, cele de la semi-periferii?

Știe oare iarba de pe marginea drumului unde crește? Noi când ne-am dat seama sau când ni s-a explicat prima oară că locul în care trăim nu este mijlocul, nu este centrul, nu este miezul, nu este la fel de important? De ce există diferența asta de valoare între centru și margine?

Ne alegem cu răbdare cuvintele care să ne ajute să vorbim despre locul acesta. Cuvintele vindecătoare care mângâie spațiile dintre noi. Inventăm uneori cuvinte potrivite. Amestecăm. Trecem dincolo de regulile Literaturii. Și tot ce ne e nouă familiar, Puterii îi sună străin.

De ce păzește Puterea cu atâta devotament regulile Literaturii? Ce se ascunde aici, ce frică, ce anxietate? De ce „marea” cultură se teme de visul nostru, visul unui limbaj comun, nou, nemaiauzit și totuși, înțeles și vorbit de multă vreme, de multe dintre noi?

Poezia feministă promite căutarea neîncetată a unui limbaj comun. Reconectare. Vindecare. Un limbaj care să ne aducă înapoi măcar o parte din ce-am pierdut.

Limbajul poeziei feministe este limbajul eliberării. Furia sa se îndreaptă împotriva păzitorilor limbii pure și elevate; a păstrătorilor de ierarhii și de categorii bine delimitate. Limbajul său este hibrid și este queer. Limbajul său se revoltă împotriva delimitării clare dintre genuri, dintre genuri literare sau dintre domenii artistice. Limbajul său se revoltă împotriva imperativului purității limbii. Împotriva oricărei purități.

Limbajul poeziei feministe este căutarea continuă. Știm că nu există poduri gata făcute, că ele se construiesc din mers. Limbajul poeziei feministe construiește poduri din mers.

Evenimentul „Frontiere, treceri, pierderi și regăsiri” aduce laolaltă autoare a căror expresie este mereu conștient politică. Unele lucrează la frontierele dintre domeniile artistice, altele propun hibridizări radicale ale limbajului, altele vorbesc despre ce se pierde când frontierele sunt trecute fizic și inima rămâne pentru totdeauna împărțită.

„Frontiere, treceri, pierderi și regăsiri” propune o meditație asupra cuvintelor, separărilor, transgresiunilor, hibridității și încercării de a crea altfel de relații între noi, prin intermediul poeziei feministe.

Concept eveniment: Andreea Andrei
Poezii de: Andrada Yunusoglu, Anca Bucur, Nora Ugron, Jasmina Al-Qaisi, bianca ela, Sașa Zare (lectură: Ioana Chițu)
Concert : Suce Fraga
Gazda evenimentului: Paula Dunker
Curatoare : Laura Sandu

Biografii
Andrada Yunusoglu este scriitoare și doctorandă în filologie, autoarea volumului kısmet: oasele noastre se vor descompune atât de frumos (ed. Casa de Pariuri Literare, 2021). Când nu scrie poezie, scrie despre literatură și feminism. Poemele ei pot fi găsite și în Doppelgänger: Antologia Mornin’ Poets (ed. frACTalia, 2021), dar și pe alte platforme literare.

Anca Bucur este poetă și artistă vizuală. Practica ei are la bază demersuri de cercetare și traversează medii și registre diferite. Este interesată de dimensiunea epistemologică a obiectului artistic și de potențialitatea acestuia de a interveni critic în construcția unor narațiuni socio-economice și politice. Face parte din colectiva editorială frACTalia. Lucrează și trăiește în București.

Nóra Ugron (n. 1994) face muncă politică ca activistă pentru dreptate locativă în mișcarea Căși Sociale ACUM! și ca feministă intersecțională antispeciistă. Ca traducătoare, editoare și cercetătoare angajată facilitează producerea conștiinței critice. Este membră a mai multor colective de stânga radicală cum sunt Colectiva A-casă, Meduza Kolektiv, Pagini Libere, rețeaua EAST, platforma LeftEast și rețeaua ELMO. Lucrează ca să construiască comunități și rețele rezistente, bazate pe grijă reciprocă și tovărășie în regiune, crede într-un viitor queer-feminist, decolonial, anticapitalist și eliberator. Este membră a Cenaclului X. În poeziile sale și în munca sa artistică pornește de la afirmația feministă că personalul este mereu politic. Prin transformarea propriilor sale experiențe, dorințe și sentimente în artă, încearcă să creeze spații fictive unde toate corpurile, umane și non-umane, au posibilitatea de a se manifesta pe cât e posibil libere de oprimare. Volumul ei de debut cu titlul „Orlando postuman” apare la Fractalia în vara anului 2022.

Jasmina Ana Maria Manolescu este elevă în Liceului C.A Rosetti, activistă pentru drepturile omului cu focus pe acces la educație și anti-bullying. Este pasionată de istorie și scriere lirică. Ea va interpreta textul co-scris în corespondență cu Jasmina Alexandra Al-Qaisi.

Jasmina Alexandra Al-Qaisi este scriitoare pentru voce și hârtie. Lucrările sau acțiunile ei audio pot fi ascultate la radiouri internaționale, mai ales libere sau temporare. Jasmina este membră a grupului de artiști interesați de sunet Research and Waves cu care scrie, expune și organizează în varii medii cu un interes deosebit pentru limbă și conversație.

Bianca ela este scriitoare și traducătoare. De 25 de ani ține jurnale care uneori se transformă în ierbare sau în caiete cu liste. Scrie poeme lungi, hibride, narative. A publicat în revista Cutra, în antologia de poezie feministă Arta revendicării (frACTalia, 2020), în antolozina Adăposturi, coordonată de Cenaclul X, din care face și ea parte. poame divine (frACTalia, 2021) este cartea ei de debut.

Sașa Zare este un alter ego de scriitoare. Iubește să stea aproape de ape curgătoare, cărți, prietenx, păduri, jurnalul său și pisici. În proiectul său literar explorează, printre altele, tot ce e necuviincios/sentimental/rușinos/hibrid/ascuns/straniu – (queer), de la afect până la limbaj. Scrie cum a învățat că n-are loc sau n-are voie în literatura română. Dezrădăcinare este primul său roman, apărut în martie 2022 la Editura Fractalia.

Paula Dunker promite că munca ei (artistică) se bazează pe analiza sistemelor de reprezentare, producție și creație. Lucrează cel mai des cu corpul. Este fiică a dansului contemporan românesc, soră a teatrului politic local, mamă în scena de clubbing queer bucureșteană și (alături de Alex Bălă) inițiatoarea genului muzical techno-faggothique. Confruntă tiparele existente, ajută la clădirea unor posibile lumi noi și la vindecarea acesteia. 

Laura Sandu este preocupată de posibilitățile revoluționare ale scriiturii queer-feministe și de crearea spațiilor pentru dezvoltarea acesteia. Este autoarea mai multor texte apărute online și în volume colective, și una dintre inițiatoarele platformei Literatură și feminism.

Suce Fraga
Sensibilitatea pseudo-ghetto outernational, puterea neo-femme fragilă și canibalismul genului. Fraga ar putea fi privită ca o producătoare sintetică autodidactă. Traversează cu ușurință diferitele stiluri de muzică electronică, fiind imersată în trap, hip-hop, r&b și no-step groove. Sărind din peisaj cu o eleganță de neegalat, vocea ei păstrează împreună toate sunetele din jur, redând în cele din urmă un univers foarte personal, straniu și coerent.

Sari la conținut