EPIDEMIA DE DANS | COREOMANIE sau DANS POLITIC

  • Conferință
  • Intrare liberă

75 min.

UNATC, sala „Berlogea"

Info

În data de 13 aprilie are loc la UNATC conferința susținută de Simona Deaconescu, artistă asociată CNDB 2022, în cadrul proiectului „Corpul în criză”. Coregrafa va susține conferința pentru studenții secției de coregrafie, iar cu acest prilej le va expune studenților ampla sa cercetare asupra unor fenomene istorice mai puțin cunoscute, denumite „coreomanii” sau „epidemii de dans”. Conferința precede premiera noului ei spectacol, Ramanenjana, pe 14 și 15 aprilie la Centrul Național al Dansului București. 

Cu doi ani în urmă, coregrafa Simona Deaconescu a început să cerceteze o serie de evenimente istorice obscure denumite “coreomanii”, “epidemii de dans” sau “manii de dans”.

Studiind diverse documente de arhivă, coregrafa a aflat că dansul a devenit “o boală cu caracter contagios” în momentul în care a fost dansat de sute sau mii de persoane în aceeași regiune geografică, pentru o perioadă îndelungată, care putea să dureze de la câteva zile la câteva luni. În plus, “dansul maniacal” trebuia să aibă un caracter involuntar și incontrolabil, determinând dansatorii să intre într-o stare de transă profundă și să capete o rezistență corporală supranaturală. Aproape în toate relatările istorice mișcările dansatorilor sunt descrise ca acrobatice, într-o strânsă conexiune cu muzica, repetitive și înfricoșătoare. 

În Europa avem informații despre cel puțin zece astfel de fenomene, care au avut loc între 1100 și 1700. Evenimente asemănătoare s-au întâmplat și în Africa și America de Sud, unele dintre ele având manifestări sporadice și în prezent. La o cercetare mai atentă, aceste fenomene au fost în majoritatea cazurilor precedate de schimbări politice destabilizatoare sau dezastre naturale, care au cauzat o criză masivă în comunitățile în care au apărut. Mai mult, epidemii precum ciuma neagră și boala engleză a transpirației (Europa) sau malaria (Africa) decimau comunități întregi, mai ales în rândul populației sărace. 

Urmările “coreomaniilor” care au ajuns să fie catalogate drept “epidemii de dans” au variat în intensitate, dar, în majoritatea cazurilor, au destabilizat ierarhiile sociale și politice. Chiar dacă au fost numite isterii misterioase sau posesiuni demonice înfricoșătoare, aceste evenimente pot fi studiate ca și “choreographies of unrest” – așa cum le numește și profesoara de teorie culturală Kélina Gotman, cea care a scris o carte despre coreomanii, publicată de Oxford Press în 2018. 

În cadrul conferinței, Simona Deaconescu va vorbi despre “Dansul Sfântului Ioan” (Epidemia de dans de pe Râul Rin, 1374), “Dansul Sfântului Vitus” (Epidemia de dans din Strasbourg, 1518) și “Ramanenjana” (Epidemia de dans din Madagascar, 1863). Coregrafa va pune sub semnul întrebării asemănările și deosebirile dintre cele trei evenimente și va contextualiza modul în care acest dans involuntar în masă a schimbat viața comunităților în care a fost performat. 

Interesul Simonei Deaconescu pentru acest subiect a apărut în 2020, când a realizat “Coreomaniacii”, un spectacol care îmbină cu umor elemente documentare și de ficțiune despre Epidemia de dans din Strabourg. “Coreomaniacii” face parte din Selecția Aerowaves Twenty22 și urmează a fi prezentat în Grecia, Croația și Slovenia. 

În 2021, Simona Deaconescu începe să cerceteze “Ramanenjana”, o presupusă “manie de dans” performată de peste 20.000 de persoane în 1863 și 1896 în mai multe regiuni din Madagascar. În 2022, aceasta realizează un proiect coregrafic cu același nume, sub mentoratul lui Mathilde Monnier, în calitatea sa de Forecast Mentee. În februarie și martie Simona Deaconescu pleacă în Madagascar pentru a se conecta cu comunitatea din Antananarivo și a afla povestea locală a evenimentului. În aprilie, coregrafa va prezenta “Ramanenjana” la Radialsystem în Berlin și la Centrul Național al Dansului București, urmând ca în toamnă să prezinte spectacolul în Madagascar, Africa de Sud și Mozambique. 

Tot în 2022, Simona Deaconescu devine rezidentă a programului german Tanzrecherche NRW, cu o bursă oferită de NRW Kultur Sekretariat. Astfel, în august, Simona Deaconescu va reface traseul dansatorilor epidemiei de dans din jurul râului Rhin din 1374 în căutarea de noi informații despre unul dintre cele mai mari evenimente de acest tip din Europa. 

Simona Deaconescu lucrează interdisciplinar, la granița dintre spectacol, instalație și film, examinând constructe sociale, între ficțiune și realitate, uneori cu ironie și umor negru.  A terminat studiile de licență și master la catedra de coregrafie a Universității Naționale de Teatru și Film din București.  A primit bursa danceWEB la Viena (2014), Premiul Centrului Național al Dansului București (2016), a fost nominalizată ca Artistă Aerowaves în 2018 și 2022 și ca Springboard Danse Montréal Emerging Choreographer în 2019. În ultimii doi ani, a fost artistă rezidentă în proiectele europene Moving Digits și Biofriction, iar în 2022 devine Forecast Mentee, sub mentoratul lui coregrafei franceze Mathilde Monnier. Creațiile sale au fost selectate și prezentate pe scene de dans și teatru, cinematografe, galerii, muzee și situri arhitecturale, ajungând la publicul din Europa, America de Nord și de Sud.  În 2014, a fondat Tangaj Collective, iar din 2015 este co-fondatoare și directoare artistică a Bucharest International Dance Film Festival.
Mai multe despre coregrafă:
https://www.tangajdance.com/

EPIDEMIA DE DANS | COREOMANIE sau DANS POLITIC e un eveniment organizat în cadrul programului „Simona Deaconescu – artistă asociată CNDB”, ca parte din proiectul „Corpul în criză – rezidență de cercetare și creație în dans”

Co-finanțat de
Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Știri

Sari la conținut