fbpx

Cum (n-)avem orgasm? Cum (n-)avem bani? Cum (n-)avem copii?

  • Spectacol lectură
  • Intrare liberă pe bază de înscriere

90 min.

Info

„Uneori nu simt nimic, alteori dau totul.”

„Sunt într-o relație monogamă. Oamenii din jur mai degrabă ar înțelege adulterul decât poligamia.”

„Sunt într-o relație de 14 ani, ne înțelegem foarte bine, multe activități în comun, dar ne și înșelăm. Nu știu dacă e chiar o relație sănătoasă, dar e greu să ne desprindem, pentru amândoi.”

„Sunt o persoană foarte sexuală și regret profund că sunt cu cineva care nu mă înțelege deloc pe partea asta. Am ajuns într-un punct mort în relație legat de sex. Nu mai facem de aproape un an, dar ne certăm zilnic din cauza asta.”

„M-am identificat multă vreme cu monogamia, dar acum nu. Mi se pare că mentalitatea cu care am fost crescuți ne-a făcut să simțim rușine și frică, dar am evoluat atât de mult, încât cred că e păcat să nu încerci mai mult și să îți oprești instinctele sexuale.

„Sunt căsătorită și soțul meu e cea mai importantă persoană pentru mine. Susțin monogamia, relația monogamă mi se pare că reflectă respect între parteneri. Relația intimă cu soțul meu este platonică, dorința sexuală nefiind pe primul loc. Orgasme am rar, cu ajutorul partenerului sau prin masturbare.”

„Eram încă mică 23-24-25 și mă întrebau toate neamurile și toți cunoscuții când mă căsătoresc și când fac copii. Fucking never și nu e fucking treaba voastră! Indiferent de cât de tăios le răspundeam, replica lor era las’ că mai vorbim noi peste câțiva ani. Guess what, am 35 și tot nu vreau copii. Și dacă societatea asta n-ar fi așa imbecilă, de mult mi-aș fi legat trompele.”

„Ce combinație de orgasme/bani/copii e cea optimă?
Copii zero, bani miliarde și orgasme mii.”


Acestea sunt doar câteva dintre cele aproape 100 răspunsuri la formularul pe care vi l-am adresat acum ceva timp.

Cât de des ne gândim la aceste teme?
Cât de des ne spunem să nu ne mai gândim la aceste teme?

Noi ne-am gândit atât de mult încât am deschis discuția către voi în mediul online, iar acum ne pregătim să o deschidem cu curaj și onestitate față în față.

Vă provocăm așadar la 3 seri de spectacole-lectură unde să facem un exercițiu de empatie și imaginație în încercarea de a crea o imagine de ansamblu asupra generației noastre și a problemelor cu care ne confruntăm, iar mai mult decât atât să aflăm (poate) cât se întrepătrund toate aceste teme.

Propunem o atmosferă relaxată subordonată onestității, egalității și spiritului incluziv, un loc unde sperăm să găsiți suficient spațiu de reflecție și parteneri de dialog.

Concept și regie: Adriana Radu
Asistență regie și producție: Irina Slate
Scenografie: Andreea Diana Nistor
Ilustrație: Lucian Gherasim

Cu
Silvana Mihai și Ruxandra Maniu

Evenimentul face parte din proiectul „EGALIS: Egalitate de gen prin schimbare socială și educație”, derulat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, în parteneriat cu Asociația Front, Societatea Cultural Științifică de Analize Feministe AnA (AnA), Asociația Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), Asociația PLURAL și Asociația SEXUL vs BARZA, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!

Înscriere
Participarea la eveniment este gratuită în baza formularului disponibil aici.

Sari la conținut