casă, criză, pericol și (re)organizare

Poezie feministă și concert Sofia Zadar
Intrare liberă pentru fete, femei și persoane non-binare pe bază de înscriere

3 ore

Info

Viețile noastre au fost afectate profund de evenimentele și fenomenele ultimilor ani. Organizarea socială complexă în care trăim, rețeaua impresionantă de relații și medii, creată de modurile în care se acumulează și se manifestă puterea, determină modurile în care trăim. Iar atunci când devenim conștiente de toate acestea, când ne dăm voie să observăm ce simțim și să căutăm răspunsuri eliberatoare, rezultatul poate fi neașteptat.

Poezia feministă, asumată și situată, este o intervenție puternică, afirmativă, a capacității noastre de acțiune în această lume. Poezia feministă exprimă viața noastră afectivă și relațională, folosind capacitatea noastră de a deveni conștiente de propria poziționare, dar și de puterea noastră colectivă. Cuvintele noastre creează conexiune. Creează punți. Speranță. Viziune.

Această întâlnire cu poezia feministă, în colaborare cu platforma Literatură și feminism, aduce împreună cinci poete în ale căror cuvinte vibrează afectul creat de conștiința propriei situări. De modurile în care expresia proprie poate deveni valoroasă și pentru altele. De modurile în care ea poate crea solidaritate. Vorbind despre casă, criză, pericol și (re)organizare, despre criza climatică, dreptul la locuire, remedii pentru izolare și posibilitățile unor lumi construite pe alte baze, poetele ne invită să explorăm împreună cu ele noi moduri de a înțelege ce ni se întâmplă și ce putem schimba.

*Intrare liberă pentru fete, femei și persoane non-binare pe baza înregistrării în formularul disponibil aici.

Concept eveniment: Andreea Andrei
Poezii de: Alina Purcaru , Carolina Vozian, Ileana Negrea, Maia Șerbănescu, Maria Martelli
Concert: Sofia Zadar
Gazda evenimentului: Paul Dunca/Paula Dunker
Curatoare: Laura Sandu

Biografii

Ileana Negrea. 37 de ani. Poetă feministă, mad și queer, activistă. Scrie de la intersecții, despre ele. A publicat în diverse reviste, a scris o povestire pentru antologia speculativă queer feministă Lumile noastre posibile, Hecate, 2021 și a debutat cu volumul de poezie Jumătate din viața mea de acum, frACTalia, 2021. Nominalizată la Premiile Sofia Nădejde, Debut Poezie, 2021 și laureată a Concursului Național de Poezie Mihai Eminescu Opus Primum. A inițiat Cenaclul X, împreună cu care a scos antologia Adăposturi, frACTalia, 2021. Trăiește împreună cu o pisică pe nume Luz, îi plac cireșele galbene, cărțile cu coperte lucioase, rujurile roșii și sclipiciul.

Alina Purcaru a publicat două volume de poeme, rezistență (Editura Cartea Românească, 2016) și Indigo (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2018), este coautoare a romanului colectiv Rubik (Editura Polirom, 2008) şi coordonatoare a cinci volume colective: Poveşti cu scriitoare şi copii (Editura Polirom, 2014), 10.000 de semne/Otros 10.000 caracteros (antologie bilingvă de proză românească, în ediție româno-spaniolă, apărută la Editura ICR în 2017) și, împreună cu Paula Erizanu, cele trei volume ale antologiei de poeme Un secol de poezie română scrisă de femei (Editura Cartier, 2019, 2020, 2021). A scris și două cărţi pentru copii, Catrina și marele Domn Somn şi Un unicorn în muzeul de oase (ambele cu ilustrații de Mihaela Paraschivu, publicate la Editura Cartier, 2017).Este membră PEN, poeme de-ale ei au fost traduse în mai multe limbi şi este prezentă cu contribuții în mai multe volume colective. În prezent, face parte din redacţia revistei Observator cultural.

Iulia Militaru este scriitoare şi editoare la frACTalia Press. A publicat câteva volume de literatură experimentală și de teorie critică, printre care Literatura și fenomenul alienării, în 2020. În 2021, traducerea volumului Confiscarea bestiei. O postcercetare a apărut la editura argentiniană: Ediciones Hasta Trilce. Interesată de Noul Materialism şi de Queer Theory, va începe să lucreze încă din 2018 la proiectul Maia Şerbănescu, pentru a experimenta noi forme de existenţă materială, sexualităţi alternative şi transformări corporale la imersiunea în diferite medii. Maia Şerbănescu este o xeno-entitate hibridă, cu o fascinație deosebită pentru ero guro nansensu și gurlesque poetry, şi autoare a volumului: Fuck off, Mr. Charcot! (2019).

Maria Martelli scrie și cercetează înspre o lume antispeciistă, queer, feministă și post-capitalistă. Cel mai recent, a publicat „Povestea Scroafei și a Devenirii Omului”, ilustrată de Otilia Jakab, coordonată de Comunitatea Vegană Queer, la Editura pentru Literatură Feministă. Povestirile ei scurte se găsesc în antologiile „Lumile noastre posibile: antologie de proză speculativă queer feministă”, coord. Carolina Vozian, ed. Hecate, 2020, și „Adăposturi”, antologia Cenaclului X, 2021. Face parte din echipa just wondering unde scrie și co-produce eseuri animate.

Carolina Vozian este scriitoare și lucrătoare culturală. De mică iubește să imerseze în povești și să le scrie pe ale sale, în diferitele lor forme: jurnale, proză, texte de teatru/performance, eseuri, tot felul de hibrizi fragmentari și, uneori, poezie. În ultimii ani a facilitat ateliere de scriere creatoare, a coordonat o antologie de proză speculativă (Lumile noastre posibile), a scris o piesă de teatru queer (Negreșită) și diverse alte texte care au apărut în zine, reviste și volume colective.

Sofia Zadar explorează prin muzică și spoken word spațiile de legătură dintre emoțional și social, totul dintr-o perspectivă queer și feministă. Estetic, proiectul e în constantă schimbare, momentan îmbinând influențe synthwave, post-punk și dreampop, cu synthuri cromatice și atmosferice ce susțin lirismul introspectiv și compozițiile vocale eterice. În 2020 Sofia Zadar a lansat primul său EP, Sunday Blue, iar pe 22 august 2021 l-a lansat pe cel de-al doilea: Lyra, o meditație ecofeministă asupra comunităților și transformărilor colective.

Paula Dunker promite că munca ei (artistică) se bazează pe analiza sistemelor de reprezentare, producție și creație. Lucrează cel mai des cu corpul. Este fiică a dansului contemporan românesc, soră a teatrului politic local, mamă în scena de clubbing queer bucureșteană și (alături de Alex Bălă) inițiatoarea genului muzical techno-faggothique. Confruntă tiparele existente, ajută la clădirea unor posibile lumi noi și la vindecarea acesteia.

Laura Sandu este preocupată de posibilitățile revoluționare ale scriiturii queer-feministe și de crearea spațiilor pentru dezvoltarea acesteia. Este autoarea mai multor texte apărute online și în volume colective, și una dintre inițiatoarele platformei Literatură și feminism.