Reenacting Lizica Codreanu & Rythmodia

  • Dans & performance

90 min.

©Alina Ușurelu

Info

Două reconstrucţii scenice cu dansatoarele Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” din București, în coregrafia semnată de Doina Georgescu și Simona Paraschivu, a mai multor dansuri originale create de Lizica Codreanu (anii ’20) și Vera Proca-Ciortea  (Grupul 14 în anii ‘30 și Grupului Gymnasion / Columna din anii ‘70-‘80). Spectacolele se înscriu în efortul susținut al CNDB de a-și reactualiza istoria după ce a cunoscut-o, de a o chestiona după ce a problematizat-o și de a propune dansului contemporan confruntări active cu propria memorie. Reenacting Lizica Codreanu pornește de la fotografiile realizate de Constantin Brâncuși în 1924, zăbovește în mijlocul cadrelor documentare filmate de Cornel Mihalache în 1996, ajungând în 2015, al costumele create de Cristian Marin. Rythmodia recuperează filmări de arhivă ale coregrafiei semnată de Vera Proca-Ciortea, de pe un VHS de amator, realizate în 1988 la Festivalul de Dans de la Kiel din Germania.

Reenacting Lizica Codreanu și Rythmodia au fost prezentate în premieră în septembrie 2015, în cadrul evenimentului Time Dance Connection. Bucharest in Action (1925-2015) – Harta istoriei dansului contemporan în București, un proiect al Centrului Național al Dansului București prezintă de recuperare și actualizare a unei istorii invizibile până acum, concretizat prin șapte evenimente desfășurate în perioada 24 septembrie – 29 noiembrie, în mai multe spații din București.

Lizica Codreanu (1901, București – 1993, Louveciennes) a fost o dansatoare și coregrafă franceză de origine română. În 1918 se înscrie la Școala de Bele-Arte din București, debutând în același an în cadrul programului primului ceai artistic al Societății „Prietenii orbilor” la Teatrul Carol cel Mare din București, alături de Ion Manu, Maria Filotti și Petre Sturdza. După câteva reprezentații individuale în București (Dansuri de caracter, Dansul primăverii și Divertisment rococo, 9 martie 1919, Teatrul Eforia), Lizica Codreanu pleacă la Paris, iar din 1921 dezvoltă o activitate coregrafică din ce în ce mai susținută. Compozitorul Florent Schmitt o recomandă Idei Rubinstein pentru spectacole, frecventează cursurile Bronislavei Nijinska, apropiindu-se tot mai mult de principalele grupuri de avangardă: Albatros, dadaiștii și suprarealiștii, Tchérez ș.a. În 1926 debutează în film, interpretând rolul lui Pierot Fulgerul în pelicula Le P’tit Parigot regizată de René le Somptier.

Vera Proca-Ciortea (1915, Sibiu – 2002, Bucureşti). Este admisă în 1932 la Academia Naţională de Educaţie Fizică și, în paralel, urmează cursuri la Studioul Floriei Capsali, în Studioul Elenei Penescu-Liciu şi în cel al Paulei Sybille. În 1937 devine absolventă ANEF şi primește o bursă la Berlin, la Günterschule, Institut für Tanz şi la Meistertätten für Tanz, unde a avut-o profesoară pe Mary Wigman. A fondat Grupul 14 (1935), Grupul Gymnasion (1974) şi Grupul Columna (1982). 1990 este anul ultimului ei turneu în Germania, unde primeşte Premiul de onoare al Festivalului Internaţional de Dans de la Kiel. Premiile româneşti au venit după aceea: Premiul special al Fundaţiei „Mihail Jora” în 1991 şi Premiul Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali în 1992. La Kiel creează un dans închinat tinerilor ucişi în 1989, In memoriam, despre care s-a scris mult în presa germană.

Coregrafia: Doina Georgescu, Simona Paraschivu
Costumele: Cristian Marin

Cu
elevii Liceului de Coregrafie „Floria Capsali”

Presa

Am vorbit din priviri / România literară
Liana Tugearu
Link

Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangarda paiziană / Drafturi critice
Igor Mocanu
Link