Prezentarea h.e.art – humans embodying art Awareness Through Movement ® in Education

Info

Ce este Educația, trece prin corp-simțuri-mintea noastră?

Cum prelucrăm informaţiile? Cum putem să fim mai prezenţi şi creativi?

Educaţia trece prin corp? Cum direcţionăm atenţia minţii noastre? În ce fel afectează poziţiile defectuoase și statul ore în şir pe scaun performanţele şcolare ale elevilor?

Se poate obţine performanţă şcolară prin ascultarea propriului corp? Conştiinţa de sine în timp ce ne mişcăm antrenează potenţialul nostru cognitiv şi emoţional? Putem aplica în ţară, în contextele şcolare româneşti, studii ale neuroştiinţei şi ale somaticii din perspectiva cărora ariile cerebrale sunt interconectate (de pildă pentru dr. Antonio Damasio, emoțiile și cogniția sunt interelaționate)? Ştim, în calitate de cadre didactice, că ariile emoţionale sunt cele mai excitate în timpul adolescenţei?

Toate aceste întrebări au ghidat  atelierele  h.e.art  cu  grupele de adolescenţi de la Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza, de la Liceul de Coregrafie Floria Capsali, de la Asociația  Gifted Education și de la Şcoala Gimnazială pentru deficienți de vedere.

H.e.art este un proiect pilot dedicat noilor generaţii de elevi şi de profesori, în care latura ştiintifică privitoare la cum învaţă sistemul nervos se îmbină cu practicile corporal-mentale ale Metodei Feldenkrais® şi cu cele expresive din lumea artistică.

Acest demers va fi prezentat publicului, care va intra într-un spaţiu al memoriei, al documentării emoţiilor trăite de către adolescenţi. Prezentarea va introduce fiecare spectator într-o lume sonoră, vizuală și kinestezică creată în cadrul laboratoarelor h.e.art. Va urma un atelier deschis tuturor și o mini-conferinţă despre rezultatele la care am ajuns.

Ce este h.e.art – humans embodying art?

H.e.art este visul unei echipe care crede într-o formă de educaţie integrată după studiile neuroştiinţei, ale neuroplasticităţii, ale conştiinţei încorporate (Embodied Cognition). O educaţie în care nu există despărţire între minte şi corp, ci din contră, unde corpul ne ajută să folosim adevăratul potenţial cognitiv, neuromotor, perceptiv şi emoţional. Timp de 3 luni, am intrat în 4 şcoli şi am aplicat o metodologie care îmbină diverse teorii şi practici, de la lecţii de Conștientizare prin Mișcare – ATM  ale metodei Feldenkrais® la practici de terapie prin artă, de la studii de Neurobiologie Interpersonală la Mindfulness, creând diverse forme de FeedbackLab: de la a sta şi observa corpul, senzaţii şi emoţii,  la a le desena și a le scrie. S-au adăugat practici ca acelea de a filma şi de a da un feedback verbal al acestei experienţe.

Fiecare sesiune a fost o experienţă intensă, pe care  am  urmărit-o cu sufletul la gură, emoţionate şi noi ca şi ei de ceea ce se năştea. După clipele de pauză, adolescenţii erau alte persoane.
 

Am observat cum toţi aceşti copii nu mai au timp să trăiască clipa prezentă şi sunt aruncaţi în viitor, într-o cursă care foloseşte vechile scheme de atac, fugă sau freeze.
Noi am propus o abordare nouă, o disciplină a corpului și a minții, pauze, acceptarea a ceea ce se năştea faţă de senzaţii, emoţii şi gânduri. Ne-am lăsat conduşi de sistemul nervos simpatic şi parasimpatic, până ce am învăţat să le integrăm pe amândouă în cursul orelor de Feldenkrais. Am observat cum ne simţim când suntem conduşi de emisfera dreaptă, de cea stângă şi de amândouă. Prin observarea a ceea ce făceau, a ceea ce gândeau şi a ceea ce simţeau, elevii  deveneau mai prezenţi, creativi şi sociabili.

Alături de psiholoaga Simona Petreaca, i-am testat iniţial şi final şi am obţinut lucrul cel mai important pentru noi: recunoaşterea valorii propriei persoane şi încredere în ei înşişi.

Viziune și Strategii Metodologice 

Acest proiect a tatonat interesul adolescenților, al familiilor lor şi al cadrelor didactice în privinţa unei metodologii corpo-mentale inovatoare. De 10 ani studiez procesul neurologic al învăţării şi cel al conştientizării, observând faptul că cele două sunt perfect conectate. Ca promotor al acestui proiect am văzut în majoritatea cazurilor un corp absent, informaţii care parcă nu erau conectate cu simţurile şi cu întregul aparat senzorio-motor al elevului. Corporalitatea era negată pe băncile şcolii: în general am văzut posturi extrem de defectuoase (coloana ca parte din sistemul nervos central nu interesa pe nimeni!).

Atenția elevului depindea uneori de o respiraţie defectuoasă, care la rândul ei era afectată de o postură greşită (aliniere cap – torace – bazin – picioare). Am folosit metoda Feldenkrais® ca poartă pentru a hrăni conştiinţa fiecăruia şi legăturile clare dintre mintea și corpul elevilor noştri.

Nu numai metoda Feldenkrais®, ci multe alte studii de neuroştiinţă ne arată cum antrenând atenţia în diverse zone ale corpului se cultivă capaciţătile cognitive, acelea de a focaliza atenţia. Ştim că simţurile ne dau şi redau informaţii despre spaţiul din jur, dar trebuie să ştim că acestea sunt potenţate de primul simţ dezvoltat în cursul evoluţiei noastre, adică cel kinestezic, simţul mişcării.

Câteva teme specifice fiecărei grupe:

Grupa liceului  “Nicolae Tonitza”: percepția propriului corp ne ajută să fim mai creativi? Tema finală a fost desenarea portretului prin senzaţiile și emoţiile corpului.

Grupa liceului “Floria Capsali”: cultivarea observării interioare a propriului corp, prin principii de anatomie și de fiziologie. Tema finală: atenţia asupra intenţiei în timp ce ne mişcăm, înglobarea emoţiilor în intenţiile mişcărilor.

Grupa de la “Asociația Gifted Education”: învăţarea unor mişcări dificile a  stârnit curiozitatea și capacităţile motrice deosebite.

Grupa de la “Școala pentru Deficienți de Vedere”: atingerea a creat un dialog între nevăzător şi performer. Mai apoi a dezvoltat capacitatea de a percepe spaţiul corpului, de a relaxa zone tensionate (în general muşchii  extensori din spatele corpului), de a relaţiona cu spaţiul (mai multă încredere în a păşi), de a relaţiona deschis cu sine și cu ceilalţi.

ÎMPĂRTĂȘIREA CU PUBLICUL: PREZENTARE @CNDB

Prezentarea H.e.art este o documentare sonoră, vizuală, sinestezică a unui proces de lucru corporal şi mental cu patru grupe heterogene de adolescenţi care provin din licee de artă (Nicolae TonitzașiFloria Capsali) şi școli/asociaţii speciale (Școala Gimnazială pentru Deficienţi de Vedere șiAsociaţia Gifted Education).

În timpul celor 4 luni din proiect, asistenţa (formată de Alexandra Bălăşoiu, Ioana Manciu, Alexandra Gîrbea, Mara Mărăcinescu) a fost extrem de flexibilă şi creativă în a-şi schimba rolurile: de la a fotografia la a filma și a scrie. Datorită lor şi altor artişti care ni s-au alăturat (Alina Ușurelu, Bianca Pintea, Dorin Moldoveanu, Florin Ciocan), putem da vizibilitate unor aspecte în general desconsiderate de către sistemele educaţionale curente,  lăsând urmele sonore şi vizuale să vorbească inimilor voastre.

P.S.: Mărturisesc dificultatea de a documenta întregul proces, care la fiecare dintre grupe și dintre elevii înşişi a fost unic.