fbpx

Arhitecturi Contagioase: Control Digital și Estetică

  • Lecture cu
  • Intrare liberă

180 min.

25.06.2013

marți

17:00

la sala CNDB „Stere Popescu”

Info

Prezentarea adresează automatizarea algoritmică ca nouă formă estetică de putere. Computația algoritmică în designul arhitectural și interactiv nu este doar un instrument matematic abstract ci constitute un mod de gândire în sine, care operează cu abstractizări situate dincolo de cogniția și controlul uman. Principala referință filozofică a proiectului este Alfred North Whitehead, a cărui filozofie procesuală oferă un vocabular pentru „moduri de gândire” care manifestă diferite grade de autonomie față de uman, chiar dacă sunt mobilizate de acesta. Deoarece procesarea algoritmică stă la baza practicilor de design care reconfigurează lumea în care trăim – de la spațiile fizice pe care le folosim la spațiile virtuale ale rețelelor digitale – natura gândirii algoritmice este o temă de o importanță presantă care readuce în discuție probleme ale controlului și, în cele din urmă, ale puterii.

Workshop-ul și lecture-ul sunt parte din cursul “Afecte mediatice, patos biologic și psihotehnologie feministă” susținut de Biroul de Cercetări Melodramatice (2012/2013) la Universitatea Națională de Arte București, finanțat prin programul Patterns Lectures al Erste Foundation. Mai multe informații despre curs gasiti aici.

Luciana Parisi este Senior Lecturer și conduce programul de doctorat la Centrul pentru Studii Culturale la Goldsmiths University of London (UK). Cercetarea ei chestionează relațiile între știință și filozofie, cibernetică și teoria informației, tehnologie și politică într-o încercare de a formula o critică a capitalismului și în același timp de a investiga posibilități de schimbare. În anii 90 a lucrat în cadrul celebrului Cybernetic Culture Research Unit [Centrul de Cercetare a Culturii Cibernetice]. În 2004 a publicat Abstract Sex: Philosophy, Biotechnology and the Mutations of Desire [Sexul abstract: filozofie, biotehnologie şi mutaţiile dorinţei] lucrare care reușește să depășească impasul critic generat de aparenta contradicție între noțiuni cum sunt corp, sexualitate, gender pe de o parte, și rezultatele unor studii actuale din știință și tehnologie pe de altă parte. Recent cercetarea ei s-a concentrat pe computație și modele arhitecturale, în cartea Contagious Architecture. Computation, Aesthetics and the Control of Space [Arhitecturi contagioase: computație, estetică și controlul spațiului] (2013). 

Sari la conținut