Ziua Internațională a Dansului 2026: mesaj UNESCO și un semnal de alarmă din România

Cu ocazia Zilei Internaționale a Dansului, marcată anual pe 29 aprilie, Comitetul Internațional de Dans al Institutului Internațional de Teatru (ITI), partener UNESCO, invită, ca în fiecare an, o personalitate de referință din domeniu să transmită un mesaj global dedicat artei dansului. Îl puteți citi la final, dar Centrul Național al Dansului dorește să pună această zi într-un context pe care îl consideră necesar.

În România, această zi simbolică vine pe fondul unor dificultăți majore pentru profesioniștii din sector. Peste 300 de artiști, manageri culturali și susținători ai dansului contemporan au transmis, pe 2 martie 2026, un memoriu amplu către Ministerul Culturii, semnalând probleme structurale grave care afectează dezvoltarea domeniului. Până în prezent, Ministerul Culturii nu a oferit un răspuns celor care au adresat memorial.

Documentul atrage atenția asupra unei realități persistente: dansul rămâne una dintre puținele arte din România fără o infrastructură adecvată. De la instituții de formare, precum liceele de coregrafie, până la organizații de referință precum Centrul Național al Dansului București, artiștii se confruntă cu o lipsă acută de spații pentru repetiții, creație și prezentare.

Situația afectează în mod direct atât artiștii independenți, cât și organizațiile neguvernamentale și colectivele artistice, care funcționează adesea în condiții precare sau improvizate. Lipsa infrastructurii limitează nu doar producția artistică, ci și accesul publicului la acest tip de expresie culturală. Memoriul integral poate fi consultat aici.

Într-un context internațional în care dansul este celebrat ca formă esențială de expresie și dialog cultural, comunitatea artistică din România cere măsuri concrete și urgente pentru a susține un domeniu aflat la limita supraviețuirii.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Dansului, CNDB și-a propus totuși, să marcheze momentul printr-o zi întreagă de evenimente gratuite, care celebrează mișcarea, conexiunile și dansul ca limbaj universal. Evenimentele, reunite sub numele DANSOTECA, aduc publicului patru ateliere: Enter the Flux, coordonat de George Pleșca, It Takes Two (Iulia Andro & Mihai Petrini), Dancing through rep (Laura Murariu) și Waacking Workshop (Waana Neagu). La finalul zilei, publicul este invitat la un Dj-set (Sillyconductor & Rekabu), în care leftfield disco-ul alunecă fără anunț în ritmuri extrase de pe cu totul alte meridiane. Detalii despre eveniment și înscriere, aici.

Mesajul de Ziua Internațională a Dansului – 29 aprilie
Institutul Internațional de Teatru (ITI)
Organizația Mondială pentru Artele Spectacolului 
Autoarea mesajului: Crystal PITE, Canada

Oamenii se mișcă — brațele noastre se întind, genunchii ni se înmoaie, capetele ni se pleacă, piepturile ni se prăbușesc, spatele ni se arcuiește, sărim, ridicăm din umeri, ne încleștăm pumnii, ne ridicăm unii pe alții și ne împingem unii pe alții departe. Acesta este un limbaj la fel de mult pe cât este o acțiune. Aceasta este ceea ce corpul are de spus despre nevoie, înfrângere, curaj, disperare, dorință, bucurie, ambivalență, frustrare, iubire. Aceste imagini sclipesc de sens în minte pentru că am simțit toate acestea atât de profund în corp — am fost mișcați.

Suntem dansatori, toți. Viața ne mișcă; viața ne dansează. Efemer ca respirația, concret ca osul, un dans este făcut din noi. Sculptăm spațiul. Scriem cu corpurile noastre într-un limbaj fără cuvinte, profund înțeles. Înnobilăm spațiul din interiorul și din jurul nostru atunci când dansăm.

Asemenea vieții, un dans se creează și se distruge pe sine în fiecare clipă. Asemenea iubirii, este dincolo de rațiune.

Îmi place să mă gândesc la corp ca la o locație; un spațiu în care existența este conținută și modelată. Atunci când dansăm, suntem profund ancorați în a fi acolo.

Scriu aceste rânduri la începutul anului 2026, când pare că nu există sfârșit pentru opresiunea, tulburările și suferința din lume. Zilnic, pe măsură ce asistăm la oroarea a ceea ce sunt capabili oamenii să-și facă unii altora și la mașinăria puterii care finanțează și alimentează o violență de nedescris împotriva oamenilor și a planetei, dansul pare un răspuns facil și inutil. Este greu de imaginat ce poate face un artist al dansului într-o lume care are atât de mult nevoie de schimbare radicală și vindecare.

Și totuși — arta, asemenea speranței, este o formă de iubire. În mod sfidător creatoare în fața profanării, arta este un solvent pentru mintea care se rigidizează și un balsam care o vindecă. Arta este o navă care ne susține în timp ce ne luptăm cu întrebări — împreună — într-un mod diferit de știri, diferit de documentar și educație, diferit de opinii și rețele sociale, diferit de activism și protest, dar nu incompatibil cu acestea.

Prin creativitate, acumulăm rezistență și speranță prin mici acte de curaj, curiozitate, bunătate și colaborare. În dans și în procesul de creare a dansului, găsim dovada că umanitatea este mai mult decât cel mai recent și sfâșietor eșec global.

Dar dansul nu are nevoie de nicio justificare, de nicio explicație. Este făcut din noi, dar nu ne datorează nimic. Are nevoie doar să locuiască într-un corp dispus. Din acel loc, poate traduce inefabilul, acționând ca un intermediar între noi și necunoscut.

Suntem mișcați de aceste urme efemere de frumusețe în momentul prezent. Și, pe măsură ce încorporăm atât dansul, cât și dispariția lui, ni se reamintește de impermanența noastră. În același timp, dacă suntem atenți, dansul ne poate oferi din când în când o licărire a sufletului.

Biografie

Coregrafa canadiană Crystal Pite a fost membră a companiei Ballet British Columbia și a Ballett Frankfurt, condusă de William Forsythe.

De-a lungul unei cariere coregrafice de 35 de ani, Pite a creat peste șaizeci de lucrări pentru companii precum The Royal Ballet, Nederlands Dans Theater, Baletul Operei din Paris și Baletul Național al Canadei. Este cunoscută pentru lucrările sale care abordează cu curaj teme precum trauma, dependența, conflictul, conștiința și mortalitatea; viziunea sa îndrăzneață și originală i-a adus recunoaștere internațională și a inspirat o întreagă generație de artiști de dans.

Este artist asociat la trei instituții: Nederlands Dans Theater, Sadler’s Wells (Londra) și Centrul Național de Arte din Canada. Deține un doctorat onorific în arte plastice de la Universitatea Simon Fraser, este membră a Ordinului Canadei și deține distincția de Officier de l’Ordre des Arts et des Lettres din Franța.

În 2002, a înființat Kidd Pivot în Vancouver, o companie care se străduiește să distileze și să transpună întrebări universale în opere de artă care ne conectează cu părți esențiale ale umanității. Renumită la nivel mondial pentru hibridele radicale de dans și teatru, Kidd Pivot susține turnee internaționale cu lucrări aclamate de critică, precum Betroffenheit, Revisor și Assembly Hall (co-creată cu Jonathon Young), The Tempest Replica, Dark Matters, Lost Action și The You Show.

Printre numeroasele distincții obținute de Pite se numără Premiul pentru Arte Scenice al Guvernatorului General al Canadei din 2022, Premiul Jacob’s Pillow pentru Dans din 2011 și Premiul Jacqueline Lemieux al Consiliului Canadei din 2012. În 2017, a primit premiul Benois de la Danse pentru creația sa The Seasons’ Canon la Baletul Operei din Paris. În 2018, a primit Marele Premiu de Dans de la Montreal. A câștigat cinci premii Sir Laurence Olivier pentru creațiile sale cu Kidd Pivot și Baletul Regal.


Parteneri
Radio Guerilla, Scena9, Zile și Nopți, Adevărul, Agerpress, Elle, Happ.ro, Liternet, TVR Cultural, Radio România Cultural, Revista Arta, The Institute, Zeppelin, ISCOADA, Revista Golan, Feeder, Visit Bucharest, Ziarul Metropolis, IQads, Ceașca de Cultură, Modernism.ro, Daily Magazine, Munteanu Recomandă.

Recomandarea din Mediateca CNDB din luna aprilie propune două dintre cărțile teoreticianului de dans André Lepecki

Recomandarea din Mediateca CNDB din luna aprilie propune două dintre cărțile teoreticianului de dans André Lepecki și o prezentare a acestuia în data de 21 aprilie, de la 15 la 17, în cadrul conferinței ICCD 2026. Mai multe informații despre eveniment AICI.

Exhausting dance. Performance and the Politics of Movement//Routledge 2006

Epuizarea dansului. Performance și politica mioșcării/ CNDB&Tact//2024

Traducerea cărții excepționale a teoreticianului de dans André Lepecki, chiar și la 20 de ani de la apariția sa, este deosebit de importantă pentru dezvoltarea studiilor de dans în România, un domeniu puțin studiat, care asigură informarea coregrafilor, dansatorilor și cercetătorilor artelor performative.

În cele 7 capitole ale cărții, Lepecki își dezvoltă argumentul său legat de politica legăturii ontologice între dans și mișcare, analizînd o serie de lucrări de performance ale unor coregrafi și artiști vizuali care au transformat scena dansului contemporan la începutul anilor 1990 în Europa și SUA:  Jérôme Bel (Franța), Juan Dominguez (Spania),Trisha Brown (SUA), La Ribot (Spania), Xavier Le Roy (Franța-Germania) Vera Mantero (Portugalia), Bruce Nauman (SUA) și William Pope.L (SUA). Prin dialogul lor dinamic și explicit cu artele spectacolului, artele vizuale și teoria critică din ultimii treizeci de ani, această nouă generație de coregrafi provoacă înțelegerea dansului prin epuizarea conceptului de mișcare.

“Actul-de -nemișcare arată cum, în modernitate, praful istoriei poate fi ridicat  pentru a estompa diviziunile artificiale dintre senzorial și social, somatic și mnemonic, lingvistic și corporal, mobil și imobil. Praful istoric nu e o simplă metaforă. Înțeles literal, ne arată cum forțele istorice penetrează adânc straturile interioare ale corpului: sedimentându-se în corp, praful rigidizează rotirea lină a încheieturilor și a articulațiilor, fixând subiectul în direcții și pași mereu prescriși, fixand mișcarea în anumite politici de timp și de loc. Prin paradoxalul act-de-nemișcare, coregrafia experimentală verifică tensiunea din subiect, tensiunea din subiectivitatea aflată sub forța sedimentării prafului istoric din corp.” (André Lepecki)

Cartea poate fi consultată la Mediateca CNDB, dar și achiziționată de la CNDB, Sala Stere Popescu, Bdv. Mărășești 80-82. Preț 50 de lei.

The senses in performance// Eds. Sally Banes și André Lepecki//Routledge//2007

The senses in performance  examinează acțiunile subtile ale simțurilor umane, inclusiv gustul, atingerea, mirosul și vederea, într-o diversitate de spectacole din tradițiile occidentale și non-occidentale, de la ritual la teatru, de la dans la arhitectură interactivă, de la arta performativă la opera istorică. Cu optsprezece eseuri originale ale unor cercetători și artiști de renume, printre care Richard Schechner și Philip Zarrilli, antologia acoperă o varietate de domenii disciplinare, de la studii critice la studii de performance, de la studii alimentare la etnografie, de la dramă la arhitectură.

“Performance-urile senzoriale dezvăluie istorii – ele propun practici, pun în valoare anumite materiale, oglindesc condițiile sociale și pun în aplicare tehnici. Și în fiecare dintre aceste etape se construiește un corp – chiar dacă doar pentru o clipă – chiar și doar pe durata unui singur performance.”( Sally Banes și André Lepecki)

Gasiți mai multe info despre resursele disponibile la Mediateca CNDB AICI.

Mișcări neautorizate. Primele prezentări la CNDB

Există mișcări pe care le facem fără să ne gândim și altele pe care învățăm să le controlăm. Între ele apare, uneori, o zonă instabilă, unde corpul nu mai respectă complet regulile. Acolo începe „Mișcări neautorizate”.

Conceptul proiectului

Preocuparea pentru analiza, măsurarea și optimizarea mișcării corpului uman traversează modernitatea industrială. În cadrul managementului științific și al altor practici dezvoltate la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, mișcarea a devenit un obiect central de studiu și intervenție. Activitatea umană a fost reorganizată în funcție de criterii de eficiență și productivitate. Ceea ce nu se încadra în aceste norme devenea, implicit, neautorizat. Corpul era, astfel, integrat într-un regim de funcționare precis, repetitiv și controlat.

Mișcarea este astăzi cartografiată, codificată și limitată printr-o varietate de mecanisme, de la frontiere geopolitice și infrastructuri urbane, la tehnologii de supraveghere, dispozitive de tracking și norme sociale internalizate. În acest context corpul funcționează simultan ca obiect de control și ca mediu de negociere. Cum evită corpurile, identitățile și gesturile taxonomiile puterii?

Cele 4 lucrări semnate de Eduard Gabia, Paula Dunker, Ana Costea, Mihai Mihalcea & Mara Bugarin în cadrul proiectului Mișcări neautorizate se înscriu în acest câmp de reflecție și îl abordează dintr-o perspectivă performativă. Proiectul investighează potențialul eliberator al mișcării și al dansului de a genera spații de gândire în care ceea ce scapă codificării, clasificării sau recunoașterii ne inspiră.

Într-un context din ce în ce mai problematic în care autoritarismul și controlul se intensifică și insistă asupra sistematizării și supravegherii fiecărui aspect al existenței, proiectul Mișcări neautorizate reclamă dreptul la libertatea de mișcare în forme care nu pot fi capturate și controlate. A te mișca fără permisiune înseamnă a revendica spațiu într-o lume care caută să îl delimiteze. A crea mișcare înseamnă a afirma prezența imprevizibilului, a necunoscutului, a libertății.

Despre spectacole și artiști

„Mișcări neautorizate” reunește patru lucrări care privesc corpul ca loc de tensiune între control și deviație, între ceea ce e permis și ceea ce scapă.

Eduard Gabia lucrează cu ideea de traducere (între limbaj și corp, între instrucțiune și acțiune) într-un proces în care sensul se pierde și se reconstruiește constant.

Paula Dunker pornește de la text și îl împinge până în corp, într-o acumulare care devine fizică, intensă, greu de oprit, aproape imposibil de ținut în formă.

Ana Costea aduce în prim-plan gesturi care, de obicei, sunt privite ca „în afara normei” (mișcări de reglare, repetitive, intime) și le propune ca formă de prezență și expresie.

Mihai Mihalcea & Mara Bugarin construiesc împreună un spațiu în care istoria, ficțiunea și prezentul se suprapun, iar corpul devine locul în care aceste straturi se întâlnesc și se destabilizează reciproc.

Împreună, aceste lucrări nu oferă o singură direcție, ci mai degrabă deschid un câmp: moduri diferite în care mișcarea poate ieși din ceea ce e previzibil.

Program

Pe 19 și 26 aprilie 2026, de la ora 19:00, la Centrul Național al Dansului București au loc primele prezentări din cadrul proiectului Mișcări neautorizate.

Cele două lucrări – CODE-SWITCH de Eduard Gabia și this is a lot, but there is more and more is more de Paula Dunker –  sunt prezentate în format double bill, în ambele seri.


CODE-SWITCH
de/cu Eduard Gabia
Durata: 46 min

Performance-ul explorează relația dintre limbaj, mișcare și acțiune printr-un proces de traducere între sisteme diferite. Pornind de la structura unei prelegeri despre comunicare eficientă, corpul performerului încearcă să traducă instrucțiuni verbale în gesturi și acțiuni coregrafice, generând un spațiu în care sensul nu este fix, ci negociat continuu.

this is a lot, but there is more and more is more
de/cu Paula Dunker
Scenografia: Mălina Ionescu
Muzica: Alex Bălă
Durata: aprox. 40 min

Lucrarea pornește de la un text poetic care este activat performativ, într-un parcurs în care vocea, corpul și acțiunea construiesc un spațiu al expunerii și al transformării. În acest context, gesturile și imaginile propuse devin forme de explorare a relației dintre vulnerabilitate, muncă și afect.


Organizare și parteneri

Producția
Un proiect de Asociația culturală Solitude Project, în parteneriat cu Centrul Național al Dansului București.

Co-finanţat de
Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri
Brain Store Project, Reactor de creație și experiment

S-a lansat proiectul MOVIDA

Începând de astăzi, 1 aprilie, proiectul MOVIDA (Movement and Virtual Intelligence for the Development and Accessibility of Artists and Audiences) este lansat oficial, având Centrul Național al Dansului București (CNDB) printre parteneri, și își propune să exploreze modul în care inteligența artificială poate sprijini dansul contemporan, de la dezvoltarea artiștilor și implicarea publicului, până la creșterea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități și provocări de sănătate mintală.

Proiectul „Mișcare și inteligență virtuală pentru dezvoltarea și accesibilitatea artiștilor și publicului” (MOVIDA) își propune să exploreze posibilitățile oferite de inteligența artificială (IA) și tehnologiile conexe în domeniul dansului contemporan pentru: consolidarea capacităților artiștilor; utilizarea acestor tehnologii în vederea dezvoltării și implicării publicului; precum și îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități și cu probleme de sănătate mintală. Proiectul începe la 1 aprilie 2026 și se va derula pe o perioadă de 3 ani. Partenerii MOVIDA vor organiza multiple activități pentru a interacționa cu artiștii și publicul: laboratoare, rezidențe, prezentări, forumuri, podcasturi și un centru online de cunoștințe și instrumente.

Pentru a promova sinergiile dintre artă și tehnologie, consorțiul este compus din 11 parteneri: 5 centre de dans; 4 instituții academice cu expertiză în IA; și 2 instituții din domeniul sănătății mintale și al dizabilității (parteneri de accesibilitate); din 5 țări. Centrele de dans sunt Sõltumatu Tantsu Lava (STL, Estonia), Tanzhaus NRW (Germania), O Espaço do Tempo (OEDT, Portugalia), Centrul Național al Dansului București (CNDB, România) și Antistatic (Bulgaria). Instituțiile academice sunt: Universitatea din Tallinn (TLU, Estonia), Hochschule Düsseldorf (HSD, Germania), Institutul de Tehnologii Interactive (ITI, Portugalia) și Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București (UNATC, România). Cele două instituții din domeniul sănătății mintale și al dizabilității (parteneri asociați) sunt: Peaasi (Estonia) și Entuziart (România).

MOVIDA este cofinanțat de programul Europa creativă al Uniunii Europene. MOVIDA este un proiect care vine în continuarea proiectului MODINA (2023-2026), încheiat recent, care a avut aceeași durată și aceeași finanțare din partea UE, precum și aceeași coordonare.

Linkuri:

OPEN CALL: Tangaj Collective – Laborator de repertoriu și audiție

cu Simona Deaconescu și Simona Dabija
Perioadă: 25 mai – 30 mai 2026
Termenul limită pentru înscrieri: 6 aprilie 2026

Tangaj Collective deschide un laborator de repertoriu la București pentru dansatori dispuși să se alăture procesului nostru de lucru și proiectelor în derulare. Laboratorul este conceput ca un spațiu comun de practică și selecție. La finalul procesului, cel puțin doi dansatori vor fi invitați să colaboreze în cadrul viitoarelor proiecte ale colectivului.

Înscrie-te AICI

CALENDAR
Termen limită de înscriere: 6 aprilie 2026
Anunțarea participanților selectați: 15 aprilie 2026
Atelier de repertoriu: 25 mai – 30 mai 2026
Programul atelierului:
25 mai – 29 mai 2026: 10:00—16:00
30 mai 2026: 13:00—19:00
Locație: Linotip – Centrul Coregrafic Independent, București, RO

CONDIȚII
Vor fi selectați în total 16 participanți — 10 dansatori din România și 6 dansatori din alte țări europene.
Participarea la atelier este gratuită.
Participanții internaționali vor beneficia de un sprijin pentru cheltuielile de deplasare și cazare de până la 550 EUR.
La finalul atelierului, cel puțin doi dansatori vor fi selectați pentru proiecte viitoare, cu perioadele prevăzute în formularul de înscriere.

Laboratorul se adresează dansatorilor implicați în practici axate pe cercetare și interesați de o colaborare pe termen lung.

DESPRE LABORATOR
Tangaj Collective, fondat de Simona Deaconescu, dezvoltă de peste 12 ani lucrări coregrafice la intersecția dintre dans, cercetarea speculativă și colaborarea interdisciplinară. Compania creează spectacole atmosferice, axate pe concept, care explorează modul în care corpurile se raportează la ecosisteme reale și imaginare, abordând în același timp în mod critic formele de comportament colectiv. Lucrările sale sunt dezvoltate prin colaborări internaționale și prezentate în cadrul festivalurilor și în diverse spații din Europa și dincolo de granițele acesteia.

Metoda Body Image este practica de cercetare a mișcării care stă la baza activității Tangaj. Aceasta abordează corpul ca un sistem în schimbare, lucrând prin percepție și temporalitate pentru a reorganiza mișcarea. Prin instrumente care întind, comprimă și dislocă timpul, dansatorii explorează stări fizice alternative și transformări ale corpului bazate pe imagine.

În cadrul acestui atelier de repertoriu, participanții vor intra în procesul coregrafic al Colectivului Tangaj, lucrând cu fragmente de repertoriu și folosind instrumente de compoziție care generează material de mișcare nou și experimente colective.

Atelierul este facilitat de Simona Deaconescu, însoțită de Simona Dabija, interpretă și coregrafă emergentă, una dintre cele mai vechi colaboratoare ale companiei.

Citiți mai mult AICI.

Acest atelier face parte din proiectul Extended Bodies. Performative Routes, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Programul nu reprezintă neapărat poziția oficială a Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu poate fi trasă la răspundere pentru conținutul programului sau pentru orice utilizare a rezultatelor programului. Acestea sunt responsabilitatea exclusivă a beneficiarului finanțării.

Moving Balkans: Apel deschis pentru participarea la atelierul pentru producători si manageri culturali

24–29 iunie 2026, Sofia

Sunteți producător sau manager cultural în domeniul dansului contemporan și al artelor spectacolului? Aveți cel puțin 2 ani de experiență profesională și doriți să vă consolidați competențele în domeniul strângerii de fonduri, dezvoltării de proiecte, organizării de turnee, gestionării festivalurilor și a artiștilor, extinzându-vă în același timp rețeaua internațională? Vă invităm să vă înscrieți la un atelier rezidențial de 5 zile la Sofia (Bulgaria), completat de sesiuni online care vor avea loc înainte de programul la fața locului. Gazda evenimentului este Derida Dance Center.

Termenul limită pentru înscrieri: 3 aprilie 2026, ora 23:59 CET.
Formularul de înscriere: AICI

Atelierul va găzdui profesioniști din domeniul dansului contemporan, inclusiv producători, manageri artistici, manageri de proiect/operaționali, antreprenori culturali, curatori, agenți; profesioniști cu minimum 2 ani de experiență în producție/management cultural în domeniul artelor spectacolului. Nu există limită de vârstă.

Eligibilitate: cetățeni sau rezidenți legali din: Slovenia, Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Albania, Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Kosovo*, România, Bulgaria, Turcia.

Derida Dance Center (organizația gazdă) va acoperi financiar atelierul, cheltuielile de călătorie și cazarea.

DESPRE ATELIER

Participanții vor dobândi instrumente practice și cadre pentru strângerea de fonduri și redactarea de proiecte, competențe în diplomația culturală și crearea de rețele internaționale, cunoștințe despre managementul festivalurilor, dezvoltarea afacerilor pentru producători (turnee, parteneriate, managementul artiștilor și al turneelor), exerciții practice, lucru în grup, studii de caz din viața reală, schimburi de experiență între colegi într-un mediu multicultural.

Mentori:
Kathrin Deventer – Asociația Festivalurilor Europene, secretar general
Giulia Poltronieri – manager cultural
Magnus Nordberg – Nordberg Movement, fondator
Maria Popović – SKCNS, manager cultural și fundraiser
Atanas Maev – Derida Dance Center, director general și cofondator
Mai multe detalii despre mentori sunt disponibile AICI.

DESPRE ÎNSCRIERE

Vă rugăm să pregătiți un CV și o scrisoare de motivație în care să descrieți experiența și interesele dumneavoastră, precum și ceea ce doriți să dezvoltați prin intermediul acestui program. Trimiteți documentele prin Google Forms.

Întrebări suplimentare: admin@derida-dance.com și carmen.cotofana@cndb.ro

Apel colectiv pentru dansul contemporan: 300 de artiști depun memoriu la Ministerul Culturii

În data de 2 martie, reprezentanți ai comunității dansului contemporan din România au depus la Ministerul Culturii un memoriu scris și semnat de peste 300 de artiști, coregrafi, lucrători culturali și susținători ai scenei independente.
Acest memoriu, scris și semnat de peste 300 de artiști, coregrafi, lucrători culturali și susținători ai scenei contemporane, pornește de la o urgență reală, dar vorbește despre ceva care ne privește pe toți, accesul la cultură, la diversitate artistică și la un viitor posibil pentru dansul contemporan în România.
Inițiativa este rezultatul întâlnirii publice organizate de Centrul Național al Dansului București (CNDB) în data de 29 ianuarie, la care au participat reprezentanți ai comunității și domnul András István Demeter, Ministrul Culturii, alături de domnul Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectelor din cadrul ministerului. Memoriul sintetizează concluziile acelui dialog și propune măsuri concrete pentru consolidarea și stabilizarea sectorului.

Citește și alătură-te acestui demers!
Memoriu disponibil integral AICI.

Final, but not really…

Spectacole de coregrafie – licență și master, 2026

Între 27 februarie și 1 martie, la CNDB, Sala Stere Popescu, puteți vedea spectacolele de licență ale studenților din anul IV ai programului Artele spectacolului – Coregrafie de la UNATC „I.L. Caragiale”, gratuit.

Este o invitație deschisă de a descoperi o nouă generație de coregrafi.

Proiectele vor fi găzduite și în alte spații precum Linotip – Centru Independent Coregrafic și UNATC (Sala Atelier).

Programul spectacolelor la CNDB:

Link eveniment FB

NEUITARE de Ioana Goia 
27 februarie 2026, Ora 19, CNDB
Detalii și formular rezervare AICI.

PRE-PARTY de Dana Silco 
27 februarie 2026, Ora 20, CNDB
Detalii și formular rezervare locuri AICI.

DEFINITELY KNOT A KISS  de Andreea Groșanu 
28 februarie 2026, Ora 19, CNDB
Detalii și formular rezervare AICI.

CLARA de Andra Coșeru 
28 februarie 2026, Ora 20, CNDB
Detalii și formular rezervare AICI

BUNICII SE FAC DIN CE ÎN CE MAI MICI de Andra Muntenașu 
1 martie 2026, Ora 19, CNDB
Detalii și formular rezervare AICI

BEAUTIFULLY BROKEN de Alexandra Coman (licență)
1 martie 2026, Ora 20, CNDB
Detalii și formular rezervare locuri AICI.

Dialog coregrafic româno- bulgar: start pentru „Duets Across Borders” la CNDB

Săptămâna aceasta a început, la Centrul Național al Dansului București (CNDB), prima etapă de lucru a proiectului „Duets Across Borders”, realizat în cadrul programului de Co-producții al platformei europene MOVING BALKANS – the regional contemporary dance platform. Proiectul se desfășoară în perioada 2024–2027 și este co-finanțat de Uniunea Europeană prin programul Europa Creativă.

Programul de co-producții este dezvoltat în colaborare cu Art Link Foundation (Bulgaria), partener principal al platformei, și CNDB, reunind patru artiști din România și Bulgaria: Mariana Gavriciuc și Simona Dabija (România), Elena Miroslavova și Deyan Georgiev (Bulgaria).

Prima rezidență artistică are loc la CNDB și le aduce împreună pe Mariana Gavriciuc și Elena Marinova, care au început un proces de cercetare și explorare coregrafică în format de duet. Această etapă marchează debutul unui dialog artistic construit pe negociere, întâlnire interculturală și schimb de practici, cu accent pe colaborare și dezvoltarea unor creații coregrafice originale în contexte de lucru comune.

Următoarea etapă a proiectului se va desfășura în luna martie, la Derida Dance Centre, unde vor lucra Simona Dabija și Deyan Georgiev.

Proiectul se va încheia cu prezentări publice ale lucrărilor în aprilie 2026, la București și Sofia. Ulterior, creațiile vor fi incluse în showcase-ul MOVING BALKANS, organizat în perioada 13–16 mai 2026, la Novi Sad, contribuind astfel la creșterea vizibilității internaționale a artiștilor implicați și la promovarea dansului contemporan din regiunea Balcanilor.


Proiect implementat cu sprijinul financiar al Programului Europa Creativă al Uniunii Europene și al Fondului Național pentru Cultură al Bulgariei.
*Opiniile și opiniile exprimate sunt totuși doar ale autorilor și nu le reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive pentru Educație și Cultură Europeană. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.

Parteneri Moving Balkans: Albania Dance Meeting (AL), Art Link Foundation (BG), Contemporary Dance Association Slovenia (SI), Croatian Cultural Center Rijeka (HR), Croatian Institute for Movement and Dance (HR), DAN.C.CE UNITIVA (GR), EN–KNAP Productions (SI), Interart Culture Center (MK), Kino Šiška Centre for Urban Culture (SI), The National Center for Dance Bucharest (RO), Students’ Cultural Center Novi Sad (RS).

În lucru la CNDB: Samsara – Surrender to Change or Suffer in a Loop

În perioada ianuarie–februarie, Centrul Național al Dansului București găzduiește repetițiile pentru premiera spectacolului Samsara – Surrender to Change or Suffer in a Loop, în coregrafia Evei Danciu, oferind spațiu de lucru pentru dezvoltarea și finalizarea proiectului.

Premiera spectacolului va avea loc pe 26 februarie, de la ora 19:00, în sala Atelier a UNATC. Lucrarea reprezintă proiectul de dizertație al Evei Danciu în cadrul Masterului de Artă Coregrafică de la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București.

Eva Danciu este cunoscută publicului din producții precum Memetics (Sergiu Diță & Anca Stoica), Bodies on the Line (Ioana Marchidan), Self ACME. Resort de reechilibrare și optimizare personal (Camelia Neagoe & Adrian Ionescu), Work in Progress (Camelia Neagoe), Val și Cetatea Sufletelor (Vava Ștefănescu), M de la Murphy și Gr(o)ove (Andreea Gavriliu). Totodată, ea este absolventă a Academiei de Dans și Performance CNDB și profesoară în cadrul Școlii Performative pentru Copii, program lansat de CNDB, un demers dedicat formării și educației artistice în dans contemporan și arte performative pentru copii.

Samsara – Surrender to Change or Suffer in a Loop este un spectacol de teatru fizic care investighează fragilitatea condiției umane în contextul transformării continue.Din distribuție fac parte Adora Tănase, Vlad Ionuț Popescu, Filip Nicolaescu, Andrei Bouariu și Eva Danciu.

Echipa CNDB îi urează mult succes Evei Danciu cu această nouă premieră!

#culiseleCNDB

Prezentare susținută de Funmi Adewolle Elliott la UNATC

Ieri, artista și cercetătoarea care susține săptămâna asta cursuri pentru studenții Academiei, Funmi Adewolle Elliott, a făcut o prezentare studenților de la Masteratul de Scriere dramatică de la UNATC despre experiența ei în dramaturgie coregrafică.

În introducere a vorbit despre abordarea intersecțională dintre scriere dramatică și compoziție coregrafică, bazată pe arii de cercetare precum teoria discursului/filosofia comunicării, studii culturale și performance studies.

Apoi a prezentat 3 artiști contemporani de origine africană printr-o succintă analiză a câte uneia dintre piesele acestora, la care Funmi a colaborat.

Mulțumiri UNATC și Mihaela Michailov pentru primire și facilitarea întâlnirii cu studenții!


Laboratoarele Academiei de Dans și Performance este un program cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

#culiseleCNDB

O nouă generație de coregrafi la CNDB

Între 2 și 26 februarie, la Centrul Național al Dansului București (CNDB) au loc repetițiile spectacolelor de licență ale studenților din anul IV ai programului Artele spectacolului – Coregrafie, din cadrul UNATC „I.L. Caragiale”. Emoțiile cresc, ideile se așază în mișcare, iar finalul unei etape importante se transformă, firesc, într-un nou început.

Vestea bună pentru public: din 27 februarie până pe 1 martie, o parte dintre aceste spectacole de licență vor putea fi văzute gratuit, la CNDB – Sala Stere Popescu. Este o invitație deschisă de a descoperi o nouă generație.

Coordonatoarea lucrărilor practice și teoretice este lect. univ. dr. Andreea Duță, iar generația este formată din 10 studenți, ale căror proiecte de absolvență vor fi găzduite nu doar de CNDB, ci și de alte spații, precum Linotip – Centru Independent Coregrafic și UNATC (Sala Atelier).

Programul spectacolelor la CNDB *:

27 februarie
Neuitare, de Ioana Goia | ora 19:00
Pre-Party, de Dana Silco | ora 20:00

28 februarie
Definitely Knot a Kiss, de Andreea Groșanu  | ora 19:00
Clara, de Andra Coșeru | ora 20:00

1 martie
Beautifully Broken, de Alexandra Coman  | ora 19:00
Bunicii se fac din ce în ce mai mici, de Andra Muntenașu  | ora 20:00

*Mai multe detalii despre spectacole vor fi anunțate în curând.

Despre această generație, coordonatoarea Andreea Duță vorbește cu emoție și descrie parcursul comun ca pe o aventură inspirată din lumea lui Lewis Carroll:

„Suntem, din nou, în acel moment în care vorbim despre sfârșituri și începuturi, despre o nouă generație care va schimba lumea. Încă o generație pentru care se sfârșește o realitate și începe restul, noul…  Voci tinere care sper să aibă forța de a duce mai departe, de a schimba, de a amprenta lumea coregrafică și artistică. La începutul drumului nostru împreună am căutat un nume cu care să personalizăm grupul pe care comunicăm. Se pare că în acel moment, dintre toate lumile posibile, a câștigat lumea lui Lewis Carroll. Grupul a fost botezat „Grădina de trandafiri a doamnei Duță” și totul a devenit o aventură. Ei au devenit o Alice multiplicată, cu personalități și trasee diferite, într-un Wonderland ușor prăfuit în realitate, dar viu și efervescent atunci când imaginația a început să miște totul.  Grădina de trandafiri a devenit locul întâlnirii și al jocului, locul neîmplinirii și al greșelii, locul unde totul era posibil și permis. Locul nostru. 

Acum locul nostru devine locul vostru. De-acum veți putea intra în lumile concepute și materializate de ei și vă rog să o faceți cu respect, cu dorința de a înțelege modul lor de gândire și realitatea lor, realitatea în care ei trăiesc și creează. Spectacolele lor sunt despre cum văd ei lumea, despre explorările și descoperirile lor. Reflectă transformările prin care au trecut și speranțele pentru viitor. 

Prezentarea acestor spectacole pe scena CNDB face ca momentul absolvenței să devină unul foarte special. Întâlnirea cu un spațiu profesionist de spectacol aduce cu sine o realitate care responsabilizează, dar devine și un timp al imersiunii în concretul care va media întâlnirea cu publicul. Studenții ale căror spectacole sunt găzduite de CNDB au ocazia de a dezvolta ultima etapă de construcție a lucrărilor chiar în spațiul scenic, ceea ce face ca practica și procesul artistic să fie mult mai bogate și variate.”

#culiseleCNDB

Comunitatea coregrafică cere statului mai mult decât promisiuni și pune Ministerul Culturii în fața responsabilității publice

Comunitatea coregrafică cere statului mai mult decât promisiuni și pune Ministerul Culturii în fața responsabilității publice Angajamente privind finanțarea Centrului Național al Dansului București (CNDB) și relansarea rolului instituțional la nivel național

București, 2 februarie 2026

Centrul Național al Dansului București CNDB a organizat pe 29 ianuarie 2026 o întâlnire publică între reprezentanți ai comunității dansului contemporan din România și Ministrul Culturii, domnul András István Demeter, cu participarea domnului Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii.

Întâlnirea a avut loc în contextul pierderii Sălii Omnia ca viitor sediu al CNDB, proiect de infrastructură culturală inclus într-un acord de finanțare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, cu o alocare estimată la aproximativ 13 milioane de euro și ajuns, în 2024, în faza de aprobare a indicatorilor tehnico-economici pentru lansarea licitației de execuție.
Fără să fie prevenită, după 8 ani de demersuri dificile, dar având proiectul de proiectare finalizat și avizele obținute, instituția a fost obligată să cedeze viitorul său sediu către Ministerul Afacerilor de Interne. Acesta este al doilea spațiu promis și pierdut de instituție după ce în 2013 un alt proiect anunțat public de managerul Ion Caramitru, drept viitor sediu al CNDB a dispărut din corpul de clădiri al Teatrului Național București, nemairegăsindu-se în varianta finală a execuției proiectului de renovare și remodelare a clădirii TNB.

La întâlnirea din 29 ianuarie au luat cuvântul reprezentanți ai principalelor structuri și organizații din domeniu, printre care Vava Ștefănescu, manager CNDB, Mihai Mihalcea, director Programe și Proiecte CNDB, Arcadie Rusu (Linotip – Centru Independent Coregrafic), Simona Deaconescu (Tangaj Collective), Oana Mureșan (OM Centru Coregrafic, Cluj-Napoca), Camelia Neagoe (Asociația DeLaZero), Lavinia Urcan (Unfold Motion, Timișoara), Florin Fieroiu, coregraf, Aura Corbeanu, manager cultural și vicepreședinte al Uniunii Teatrale din România. Discuția a fost moderată de criticul de artele spectacolului Mihaela Michailov.

Poziția comunității

Întâlnirea cu Ministerul Culturii a conturat o hartă complexă a nevoilor structurale ale dansului contemporan din România, dincolo de problema punctuală a unei clădiri sau a unei linii de finanțare. Vorbitorii au descris un domeniu care funcționează prin efort individual și solidaritate informală, în absența unui cadru public coerent care să asigure continuitate, infrastructură și perspectivă profesională.

Reprezentanții sectorului coregrafic au subliniat caracterul structural al crizei infrastructurale și financiare din domeniul culturii coregrafice contemporane și al dansului contemporan, un sector artistic major din România fără o infrastructură accesibilă, fără o rețea națională de centre publice, fără mecanisme de producție instituțională și fără finanțare multianuală predictibilă.

Vava Ștefănescu, coregrafă și manager CNDB, a declarat:
„Nu mai e timp pentru simple discuții. Avem nevoie de voință politică exprimată în mecanisme concrete, la nivelul accesului la resurse, finanțare și infrastructură. Fără aceste instrumente, dansul contemporan rămâne într-o stare de vulnerabilitate permanentă.”

Mihai Mihalcea, coregraf și director de programe CNDB, a declarat:
„Condițiile esențiale pentru existența artistică nu sunt individuale, sunt instituționale. Ele nu depind doar de talent sau efort, ci mai ales de decizie politică. Cazul Sălii Omnia nu este despre o clădire, este despre capacitatea statului de a produce o soluție compensatorie atunci când o decizie guvernamentală anulează un proiect matur ajuns într-o fază atât de avansată.
Vorbim și despre un dezechilibru structural al politicii culturale românești, care durează de câteva decenii. Miza acestei întâlniri nu este validarea noastră ca artiști, ci întrebarea dacă statul alege să transforme din nou un vid instituțional într-o politică publică.
România are aproximativ 70 de teatre publice și o singură instituție publică cu misiunea de a susține și dezvolta cultura coregrafică contemporană. Vă imaginați cum ar fi să existe un singur teatru public în România și acela să funcționeze subfinanțat și fără un sediu adecvat din 2011? Nu vorbim doar despre o problemă de sector, ci despre o omisiune de politică publică care s-a permanentizat.”

Arcadie Rusu, coregraf și manager al Linotip – Centru Independent Coregrafic, a subliniat că, în lipsa unei politici publice asumate, dezvoltarea dansului contemporan rămâne dependentă de inițiative punctuale și temporare și de capacitatea organizațiilor independente de a compensa ceea ce ar trebui să fie o responsabilitate instituțională a statului. A arătat că fără un cadru național, orice progres rămâne fragmentat și vulnerabil la schimbări administrative.

Simona Deaconescu, coregrafă, directoare artistică și co-fondatoare a Tangaj Collective a pus accent pe legătura directă dintre infrastructură și posibilitatea reală de a produce artă, explicând că finanțarea fără spații de lucru și prezentare nu poate genera un ecosistem funcțional. În viziunea sa, lipsa studiourilor și a scenelor blochează nu doar creația, ci și formarea de public și circulația spectacolelor în țară.

Camelia Neagoe, coregrafă și reprezentantă a Asociației DeLaZero, a atras atenția asupra mecanismelor de finanțare, arătând că actualele formule susțin mai degrabă supraviețuirea proiect cu proiect, decât dezvoltarea profesională pe termen mediu și lung. A indicat nevoia de instrumente multianuale care să permită planificare, stabilitate și asumare artistică reală.

Oana Mureșan, coregrafă și fondatoare OM Centru Coregrafic și OM- Transilvania International Dance Festival, din Cluj-Napoca,  a descris efectele cauzate de absența infrastructurii din afara orașelor mari, explicând că absența unei rețele regionale concentrează activitatea în câteva centre urbane și limitează accesul publicului din restul țării. Din această perspectivă, problema nu este doar una profesională, ci una de echitate culturală.

Florin Fieroiu, coregraf și pedagog a vorbit despre ruptura dintre sistemul de formare și realitatea profesională, subliniind că statul produce, prin școli și universități, generații de artiști fără a construi un cadru instituțional care să le permită să își exercite meseria în mod sustenabil. A prezentat această discontinuitate ca o pierdere de investiție publică în capital uman.

Lavinia Urcan, coregrafă și președintă a Asociației Unfold Motion din Timișoara  a completat această imagine, arătând că lipsa de predictibilitate și de infrastructură împinge artiștii spre migrație profesională sau spre părăsirea domeniului. În acest sens, problema dansului contemporan devine una de retenție și dezvoltare a resursei umane culturale, nu doar de finanțare punctuală.

Împreună, aceste intervenții au configurat un tablou coerent al unui sector care nu solicită doar sprijin ocazional, ci o schimbare de nivel în abordarea publică: de la proiecte izolate la politici asumate pe termen lung, de la soluții temporare la infrastructură durabilă, de la reacții administrative la o strategie națională care să lege educația, creația, finanțarea și accesul publicului într-un sistem funcțional și echitabil.

Clarificarea situației finanțării


Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectelor din Ministerul Culturii, a declarat cu privire la existența fondurilor ca urmare a scoaterii Sălii Omnia din acordul cadru:
„Nu s-a pierdut niciun ban. Toți banii care au existat din acordurile-cadru de împrumut sunt în continuare disponibili. Avem patru acorduri cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în care sunt incluși bani suficienți pentru realizarea viitorului sediu al Centrului Național al Dansului. Este vorba despre includerea unui nou obiectiv în momentul în care va fi identificată o locație.”

Acesta a precizat că, începând cu preluarea mandatului de către actualul ministru, au fost transmise „minim cinci adrese oficiale către alte instituții ale statului pentru identificarea unui spațiu adecvat pentru CNDB”.

Angajamentele Ministrului Culturii

Ministrul Culturii, domnul András István Demeter, a formulat în cadrul întâlnirii o serie de poziții și angajamente publice:

„Inițial, Centrul Național al Dansului avea și rolul de finanțator la nivel național. Acest lucru s-a pierdut. Acest rol îl putem readuce. Asta chiar depinde de mine și îmi pot asuma să revitalizez această componentă de autoritate finanțatoare a Centrului Național al Dansului.”

„Odată ce voi avea bugetul Ministerului, voi stabili bugetul CNDB în așa fel încât să repornim aceste motoare de autoritate finanțatoare. Nu în viteza maximă, dar le repornim.”

Referitor la identificarea unei soluții privind sediul CNDB, domnul András István Demeter a declarat: „Sala Omnia va fi înlocuită cu o variantă. Nu suntem vrăjitori, nu se poate de pe o zi pe alta, dar lucrăm la identificarea unui spațiu. Există variante și există demersuri în curs.”

Referitor la rețeaua națională:

„Problema nu este doar o clădire în București. Trebuie să gândim o rețea la nivel național, cel puțin la nivel de regiuni, care să permită accesul la infrastructură pentru comunitățile din afara Capitalei.”

Referitor la asumarea mandatului:

„Nu renunț la nimic din ceea ce mi-am propus și nu renunț la lucrurile pentru care pot să-mi iau angajamentul.”

Concluzii și pași următori

Întâlnirea a marcat prima consultare formală între comunitatea dansului contemporan și un ministru al culturii după anul 2013. Participanții au solicitat asumarea unui calendar public de lucru privind identificarea unei noi locații pentru sediul CNDB, relansarea mecanismului de finanțare a proiectelor de dans prin bugetul CNDB, iar pe termen lung, nevoia de dezvoltare a unei rețele regionale de infrastructură pentru creație și prezentare coregrafică, creșterea predictibilității bugetare prin finanțare multianuală.

Comunitatea coregrafică a subliniat că va monitoriza public implementarea acestor angajamente și va solicita actualizări periodice privind stadiul demersurilor asumate de Ministerul Culturii. 

Înregistrarea video a întregii întâlniri poate fi accesată AICI.

Partener media principal
Radio Guerilla

Parteneri media
Zile și nopțiScena9AgerpressElleHapp.roLiternetTVR CulturalRadio România CulturalRevista ArtaThe InstituteZeppelinISCOADAFeederVisit BucharestZiarul Metropolis,  IQadsCeașca de CulturăModernism.roHaute Culture Magazinemunteanurecomanda.roDaily Magazine

Books on the Dancefloor – On Failure // Performance Research

Recomandarea lunii din Mediateca CNDB este un număr din Colecția Performance Research care te „scoate din țâțâni”, dedicat eșecului, o temă care afectează (și în acest început de an) domeniul artelor spectacolului și culturii, în general. Te invităm să îl consulți și să participi vineri, 30 ianuarie, la Oracolul Cercetării Perfomative, de la 19.30 la CNDB, pentru lecturi one-to-one pentru anul 2026, realizate de Paula Dunker, Renate Dinu și Corina Cimpoieru. Despre eșec numai de bine!

Cădere · Rușine · Vulnerabilitate · Frică · Blocaj · Falie · Neputință · Confruntare· Dezacord · Creativitate ·Pauză · Diagnostic · Fragilitate · Transformare

Nu toate eșecurile sunt la fel: unele sunt minore, altele obișnuite, unele progresive, altele cataclismice. Poate tocmai varietatea lor le și face seducătoare. Eșecul este productiv pentru că cere reparații. În eșec suntem forțate să gândim critic, să ne reimaginăm, să facem ceva nou. Eșecul oferă o pauză și un refugiu din ciclul succesului care poate fi o capcană a conformismului, stabilind așteptări, cerând performanțe repetate. Eșecul poate fi și o dizidență. El se revoltă împotriva expertizei, virtuozității, competenței osificate. Eșecul indică, de asemenea, limita a ceea ce este posibil într-un anumit moment și loc. Ne ajută să vedem în mod reflexiv societatea în care suntem încorporați. Eșecul face vizibile locurile în care aspirațiile și realitățile materiale se ciocnesc. Eșecul, ca acuzație, îl fragilizează pe celălalt. Dacă îndrăznim să privim rândurile celor sortiți eșecului, puși să eșueze, condamnați la eșec, vedem limitele puterii. Eșecul generează frică. Iar frica primitivă de eșec este mai distructivă decât eșecul însuși. Eșecul poate fi și o stare de frumusețe umană brută. Atunci când eșuăm suntem vulnerabili, fragili, fără pază, deschiși. Suntem poate cel mai complet noi înșine. Eșecul deliberat în artele performative poate fi o strategie pentru a stimula creativitatea, un instrument pentru a descoperi noi forme, idei, lumi. Sfatul acestei cărți pentru tine:  Încearcă din nou. Greșește din nou. Greșește mai bine. (Samuel Beckett)

Referință performativă/ imagine copertă: Unhinged ( 2010), Vlatka Horvat, performance durațional, creat pentru House Without a Maid, un proiect inițiat de Jorge Leon & Simone Aughterlony.

Site artistă și info proiect aici:

Gest performativ: instrucțiuni pentru o sculptură de un minut: încremenește pentru un minut în inactivitate și indecizie

Detalii despre Mediateca CNDB și mai multe perspective asupra eșecului, atât ca posibilă sursă de inspirație, câț și ca o revoltă împotriva limitei puterii, găsiți AICI.

Referință vomul Performance Research – On Failure
Vol. 17 / No.1 / February 2012

Profesioniștii din dansul contemporan solicită Ministerului Culturii o strategie de susținere și dezvoltare la nivel național

În data de 29 ianuarie 2026, ora 17:00, Centrul Național al Dansului București (CNDB) organizează o întâlnire publică a reprezentanților din sfera dansului contemporan cu Ministrul Culturii, domnul Demeter András István. De asemenea, la întâlnire a confirmat participarea domnul Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii.
           
            Întâlnirea este rezultatul unui proces de consultare desfășurat în ultimele luni de Centrul Național al Dansului București și Linotip – Centru Independent Coregrafic, la care au participat artiști, manageri culturali, organizații independente și structuri educaționale din mai multe regiuni ale țării. Concluzia comună a acestor consultări este absența unui cadru strategic național care să reglementeze coerent finanțarea, infrastructura, mobilitatea profesională și accesul publicului la producția coregrafică contemporană.

Dansul contemporan rămâne, în prezent, singurul domeniu artistic major din România care nu beneficiază de o politică publică dedicată, de mecanisme instituționale de susținere pe termen mediu și lung și de o infrastructură națională funcțională. Efectul direct este precarizarea condițiilor de creație, fragmentarea accesului la finanțare și limitarea circulației spectacolelor în afara câtorva centre urbane.

Discuția cu ministrul are loc într-un context instituțional critic, marcat de pierderea viitorului sediu al CNDB, Sala Omnia, imobil trecut în administrarea Centrului Național al Dansului București prin Hotărârea Guvernului nr. 651/2016. Clădirea urma să fie transformată într-un centru național de producție și prezentare coregrafică, cu două săli de spectacole, studiouri de repetiție, mediatecă, arhivă și spații dedicate artiștilor independenți și cooperărilor internaționale. Proiectul a fost inclus într-un acord de finanțare între Guvernul României și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, cu o alocare de aproximativ 13 milioane de euro, iar în septembrie 2024 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru lansarea licitației de execuție.

În iunie 2025, Sala Omnia a fost eliminată din lista obiectivelor finanțate, în urma unei decizii guvernamentale, fără o motivare publică detaliată privind temeiurile juridice și impactul asupra sectorului cultural.

Pierderea clădirii în termeni ce nu au fost explicați niciodată, după 8 ani dedicați proiectării și obținerii tuturor avizelor plus efectuarea cheltuielilor aferente estimate la 1 milion de euro, accentuează grav lipsa infrastructurii necesare domeniului dansului contemporan și urgența  unor măsuri rapide și coerente.

Această evoluție a transformat un proiect de infrastructură culturală matur și finanțat într-un caz emblematic pentru fragilitatea politicilor publice în domeniul culturii și pentru lipsa de predictibilitate instituțională în raport cu angajamentele asumate la nivel guvernamental și internațional. Mai mult, constituie un precedent periculos. În esență, acest caz nu este doar despre o clădire, ci despre credibilitatea statului ca administrator al resurselor publice și ca partener contractual. Este despre capacitatea autorităților de a justifica, în fața cetățenilor și a finanțatorilor, de ce un proiect de 13 milioane de euro, ajuns în pragul execuției, este abandonat și ce mecanisme legale și etice au fost activate pentru a proteja interesul public în urma acestei decizii.

Comunitatea coregrafică atrage atenția că dincolo de cazul Sălii Omnia, este vorba despre capacitatea statului român de a susține coerent și pe termen lung un domeniu artistic care, în ultimele două decenii, s-a extins semnificativ la nivel național și are rezultate remarcabile la nivel internațional. Dacă în 2004 existau câteva zeci de coregrafi și dansatori profesioniști, astăzi funcționează un ecosistem complex de artiști independenți, organizații culturale, colective și structuri educaționale în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Sibiu, Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe, Constanța și alte orașe.
În România există licee vocaționale și programe universitare de specialitate în coregrafie și dans contemporan, la nivel de licență, master și doctorat, ceea ce face ca lipsa unei strategii naționale să nu mai fie o omisiune administrativă, ci o vulnerabilitate structurală a politicii culturale.

Ultima întâlnire formală a comunității dansului cu un ministru al culturii a avut loc în anul 2013. De atunci, sectorul s-a extins foarte mult, iar presiunea asupra infrastructurii, finanțării și accesului la spații de creație și prezentare a crescut semnificativ, fără ca aceste evoluții să fie reflectate într-un cadru strategic național.

La întâlnirea din 29 ianuarie vor lua cuvântul reprezentanți ai principalelor structuri și organizații din domeniu, printre care Vava Ștefănescu, manager CNDB, Mihai Mihalcea, director Programe și Proiecte CNDB, Arcadie Rusu (Linotip – Centru Independent Coregrafic),
Simona Deaconescu (Tangaj Collective), Oana Mureșan (OM Centru Coregrafic, Cluj-Napoca), Camelia Neagoe (Asociația DeLaZero), Lavinia Urcan (Unfold Motion, Timișoara), Florin Fieroiu, coregraf, Aura Corbeanu, manager cultural și vicepreședinte al Uniunii Teatrale din România,  alături de Ministrul Culturii, Demeter András István. Discuția o să fie moderată de Mihaela Michailov, critic de artă și dans.

Întâlnirea este concepută ca o întâlnire de lucru și totodată ca un moment care să marcheze asumarea publică a unei direcții de politică culturală și ca un pas către integrarea dansului contemporan într-o viziune națională coerentă privind infrastructura culturală, finanțarea și accesul echitabil la resurse pentru cultura coregrafică în România.

București, 28.01.2026

Open call pentru Istanbul Fringe Festival!

Istanbul Fringe Festival deschide un spațiu inspirațional și creativ pentru artiștii din domeniul artelor spectacolului din întreaga lume. Timp de opt zile, artiștii și publicul se reunesc pentru spectacole, ateliere, întâlniri și alte evenimente unice.

Unde: Istanbul, Turcia
Când: 19–26 septembrie 2026
Termen-limită pentru aplicații: 31 ianuarie 2026
Înscrieri in formularul disponibil AICI.

Istanbul Fringe Festival ’26 va prezenta dans, teatru, circ, comedie, spectacole queer și multe alte genuri de arte performative, precum și ateliere, discuții și petreceri. Festivalul oferă o platformă dinamică atât pentru artiști locali, cât și internaționali, pentru a-și prezenta lucrările de orice amploare, a interacționa între ei și cu publicul, a face schimb de idei și a explora o nouă rețea artistică.