Educație și formare
Academia de dans
Alumni
’19—’20
Georgia Elza Măciuceanu
Am urmat pentru prima oară un curs de dans (contemporan) în primăvara anului 2019. De atunci au urmat și altele, și fiindcă m-am regăsit în acest tip de mișcare, am vrut să îmi petrec mai mult timp explorându-l. Astfel am ales să merg la audițiile pentru Academie.
Am început să merg la cursuri de dans de dragul dansului, apoi a devenit o modalitate de a mă cunoaște mai bine, și a ajuns să fie, după lunile petrecute la Academie, pe lângă aceste două lucruri, o cercetare și un interes legate mai mult de dansul ca formă de artă.
Deși au trecut doar câteva luni, am acumulat multă informație, fie ea motrică, culturală sau emoțională. Lucrul cu numeroși coregrafi și artiști atât din țară cât și din afara ei, este un cumul de perspective diferite; aplicate în ”timp și spațiu”, ele m-au ajutat să am un corp și o minte mai bogate și deschise în relație cu mișcarea, dansul și performance-ul.
Cătălin Munteanu
Practic și învaț pictura, dansul contemporan și editarea foto/ video constant și amator din 2012. Studiez contribuția lor în procesul psihoterapeutic, aspectul lor somatic și raportul dintre somatic și creativ în procesul terapeutic.
Am studiat psihologia în cadrul Universității Ecologice din București și, în prezent, sunt asistent în hipoterapie, terapeut aba și țin ateliere de pictură pentru copii.
Am prezentat lucrările în spații expoziționale din Frankfurt și București, în cadrul evenimentului ”Elementar”.
În prezent mă concentrez pe aspectul performativ al dansului contemporan, fiind înscris în cadrul programului educațional „Academia de Dans și Performance”, organizat de Centrul Național al Dansului București. Am studiat timp de patru ani tehnici de mișcare: Capoeira, în cadrul Centrului de Cercetare în Educație ”Cercul Întreg” ( Cluj), cu Lua Santana, Itapua Beiranar, Bogdan Rakolcza și Contact Improvisation, în cadrul Contact Festival București, cu Scott Wells, Benno Voorham, Malcolm Manning și Mirva Makinen.
Când nu lucrez cu copiii și nu dansez, mă ocup cu filmarea si fotografierea, precum și editarea foto/ video a spectacolelor și evenimentelor din sfera dansului contemporan și a artelor performative.
Laura Murariu
Eu sunt Laura Murariu. Am 19 ani și vin din Iași. De câteva luni m-am mutat în București pentru a urma cursurile Academiei de dans și performance CNDB. Timp de 8 ani am studiat dansul clasic în cadrul secției de coregrafie a Colegiului Național de Artă “O. Băncilă”, Iași. În ultimii doi ani am participat la două programe intensive de pregătire profesională în Canada și în Austria. Când m-am întors în România, am absolvit liceul și urma să mă înscriu la o facultate de coregrafie.
Viața mea s-a schimbat complet când am fost admisă în programul “Academia de dans și performace”. Contactul meu cu dansul contemporan era aproape inexistent înainte să ajung în București. De la primul atelier pe care l-am avut cu Jan Burkhardt am simțit ca mă regăsesc mult mai mult în zona contemporană decât în cea clasică. Acest lucru mi s-a confirmat în următoarele luni în care am participat la numeroase cursuri și ateliere atât cu coregrafi români cât și internaționali. Pentru mine, faptul că sunt prezentă în acest program reprezintă o experiență deosebită și o mare oportunitate în cariera pe care vreau să o urmez. Tot ce îmi doresc este SĂ DANSEZ.
Foto: Marius Rădulescu
Mădălina Răducanu
Formarea mea artistică vine din teatru, însă dansul a fost mereu cu mine, ca un prieten fidel. M-a însoțit in căutarile mele, în aprofundarea relației cu corpul meu, cu trăirile mele interioare, cu arta. De câțiva ani, dintr-o nevoie de a mă cunoaște într-un alt context, am pus teatrul pe pauză. Dansul a rămas însă cu mine.
Academia a înseamnat și înseamnă o întoarcere la sursă, un spațiu în care mi-am dat voie să-mi pun o mulțime de întrebări, o confruntare cu mine însămi pe scenă, bineînțeles, dar mai ales în afara ei. Un proces necesar, nicidecum simplu dar frumos care s-a desfășurat într-o atmosfera familiară, de încredere, înconjurata de oameni de la care am învățat mai mult decât credeam posibil.
Foto: Marine Leduc
Claudiu Silvianu
Salut, numele meu este Silvianu Claudiu, am 41 de ani, am absolvit facultatea de Psihologie “Spiru Haret” și în prezent lucrez la un salon de înfrumusețare (coafor). Experiența mea cu dansul contemporan a început în 2013, prin a merge la un atelier al coregrafului Cosmin Manolescu, iar de atunci am tot investit timp în zona asta, mergând la spectacole, vizionând filme de dans contemporan.
Din dorința de a înțelege mai bine această artă și de a vedea cu cine rezonez în această căutare, am continuat această explorare prin dans, mergând la cât mai multe ateliere de dans contemporan susținute de coregrafi locali și din străinatate.
Mi-ar plăcea ca în viitor să susțin și eu ateliere de dans contemporan prin care să ajut oamenii să se apropie de ei înșiși, să se elibereze de prejudecăți, să fie mai liberi în exprimare, mai lipsiți de inhibiții, etc. Vreau să fac asta deoarece consider că lumea ar fi mai bună dacă oamenii ar introduce dansul în activitațile lor zilnice.
Amelia Motea
Eu sunt Amelia Motea, am 25 de ani și în curând voi fi proaspăt absolventă. Actriță cu acte în regulă. Mă regăsesc într-o zonă experimentală, cred într-un spațiu unde diverse medii artistice se alchimizează. Eclectic este un cuvânt care îmi place tare. Mereu am avut un soi de rebeliune interioară care se transpune și în chestionarea convențiilor și dorința de a descoperi noi forme de expresie. Dansul este pentru mine una din cele mai importante descoperiri artistice. Mi-a oferit o perspectivă mult mai largă asupra potențialităților scenice. În spațiul gol din cutia neagră posibilitățiile sunt infinite.
Sunt profund recunoscătoare tuturor oamenilor care au muncit pentru materializarea acestui proiect. Îi includ și pe colegii mei aici. Sunt recunoscătoare pentru fiecare dimineață în care am intrat în curtea CNDB-ului, habar nu aveam ce o să se întample în ziua respectivă, după care plonjam în necunoscut.
Iulia Chindea
Numele meu este Iulia, am 23 de ani și sunt studentă la Universitatea Națională de Arte, la secția Arte Grafice.
Am început să dansez acum 3 ani, după ce am fost la Festivalul Internațional de Filme de Dans. M-am înscris la un curs de dans contemporan, și de atunci nu m-am mai oprit. Am participat la aproape toate workshop-urile care s-au ținut în Bucureşti.
Plănuiesc să rămân în zona artelor performative pentru a putea învăța mai multe despre dans, mișcare în general, iar în ultima perioadă a început să mă preocupe și zona de text.
În cadrul cursurilor și workshop-urilor de la Academie am aprofundat mai multe lucruri de bază, precum prezența scenică și conștientizarea propriului corp, în raport cu spațiul și celelalte corpuri din jur. Desigur, sunt mult mai multe lucruri, dar acestea consider că sunt esențiale și s-au asimilat cel mai bine.
Andreea Belu
Sunt coregrafă și interpretă de dans contemporan, activitatea mea e condusă de interesul pentru educarea conștiinţei corporale, dezvoltarea inteligenţei corpului prin pregătirea lui pentru diversitatea schemelor de mișcare. Am absolvit studiile de licență și master la secția de coregrafie a Facultății de Teatru a U.N.A.T.C. ”I. L. Caragiale” din București și a programului de licență la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, tot în București. Predau dans contemporan, Contact Improvisation, Pilates și Yoga de peste 10 ani. De-a lungul anilor, a colaborat ca performer, profesor și student cu Centrul Național al Dansului din București, Asociația 4Culture, Fabrica de Pensule, The Workshop Foundation (Ungaria), North Karelia College (Finlanda), Universitatea de Arte din Târgu Murteș, Tangaj Dance Collective, Teatrul German de Stat din Timișoara. Sunt co-coordonator al proiectului +2017 [despre corp, iubire și dans contemporan] și al platformei DanceCloud. Creez mișcare scenică pentru piese de teatru, colaborând cu instituții ca: Teatrul Szigligeti Oradea, Teatrul Național București, Teatrul Metropolis, Teatrul Matei Vișniec Suceava. Mișcarea, dansul și teatrul sunt pentru mine un mod direct și sincer de a ajunge la oameni.
Alina Lupeș
Începutul meu artistic a fost în teatru improvizat, și am continuat cu studii de dans și performance. Am fost performer în lucrări de Madalina Dan, Cosmin Manolescu, Mihai Mihalcea/Farid Fairuz, Tino Seghal, Jan Burckhard, Sigal Zouk, Alina Ușurelu, Jack Thompson, în spații precum CNDB, MNAC, MARe, Sala Omnia etc.
Sunt preocupată de artă ca proces de dezvăluire a sensibilului, a frumosului care e deja aici, decât ca o generare de spectaculos. Lucrez la propriile practici, care implică și meditație, sunet, poezie, filosofie. Mă interesează prezența, parcursul de conștientizare, senzorialul, un tip de expresivitate onestă care se naște din acest flow dinamic, în și din relații, care depășește nevoia de a demonstra sau distra.
Susțin și cursuri educaționale/terapeutice pe baza practicilor somatice, de emoții și conștientizare, în colaborare cu echipa Mind Education.
Diana Solomon
Cred că dansul este o cale de autodescoperire și dezvoltare personală, o metodă de meditație dinamică și un mod prin care ne relaxăm, ne exprimăm și ne distrām. Prin arta ne bucurăm sufletele și le facem să vibreze.
Am studiat la Facultatea de Arhitecturā si Urbanism “Ion Mincu”. Am început sā lucrez ca model si sā dansez în 2007, practicând dans sportiv.
Acum 7 ani am intrat in lumea dansului latino și de atunci colaborez cu Adrian Popita, partenerul meu de nădejde. Călătorim, performăm și predăm, reușiind împreună să ajungem în țări de peste ocean, ca Mexic și Columbia.
Fiind pasionată de psihologie, am studiat coaching și NLP. Astfel am descoperit cât de important este să lucrăm atât cu mișcările, cât și cu procesele mentale și emoționale care apar în dans și chiar și în viața de zi cu zi.
Imi place sā cālātoareasc, sā socializez si de asemenea sā practic yoga si meditatie.
În prezent sunt studentă la Academia de Dans și Studii Performative din cadrul Centrului Național al Dansului București.
Aici am descoperit o echipā și colegi minunați. de la care am învātat tehnicile, conceptele si istoria dansului contemporan. În urma frumoasei experiente, am dobândit, de asemenea, noi metode eficiente de a preda. Mulțumesc!
Diana Dragu
Mă numesc Diana Dragu, am 20 de ani și îmi place să dansez.
De ce? Cum? Aici este o poveste mai lungă… sau nu chiar atât de lungă.
Mi-am format o pasiune pentru mișcare de la vârsta de 16 ani când am început să merg la clase de aerobic, kangoo jumps și cycling. De la 19 ani, fac parte din Compania de Teatru-Dans OKaua și aici m-am ciocnit cu nasul de dans. Am realizat că aceasta este forma de mișcare care mă bucură cel mai mult și nu fitness-ul. Prin această companie, am participat la FITS (Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu) cu un spectacol Rhythm&Drama- “Fakebook”, unde am putut vedea foarte multe spectacole de dans contemporan de la companii renumite precum : Batsheva Dance Company, Vertigo Dance Company, Zheijang Song&Dance Theatre și mulți alții. Acolo m-am îndrăgostit. Acela a fost momentul decisiv al vieții mele.
De atunci, am pornit într-o căutare de workshop-uri,cursuri, orice pentru a practica acest dans. Așa am dat peste Centrul Național al Dansului și am intrat în programul educațional: Academia de dans și Performance.
Un program care mi-a schimbat viața. Nu exagerez! Această academie m-a învățat foarte multe lucruri despre corp, conștientizarea acestuia, somatică și motricitatea corpului. Mi-a plăcut foarte mult că am avut cursuri cu mulți profesori diferiți și am putut observa varianta fiecăruia de lucru. În cadrul acestui program, am avut oportunitatea de a lua parte la workshop-uri susținute de coregrafi străini de la care am învățat tehnici dar și lucruri fundamentele de ale dansului contemporan și anume: Jan Burkhardt, Allison Brown (tehnica Forsythe), Noa Zuk (Gaga movement), Gisela Muller și mulți alții. Multe ore de teorie cu Mihaela Michailov care mă ajută să înțeleg și istoria dansului contemporan care este obligatorie pentru a putea să o duc mai departe.
Diversitate & Calitate & Dedicare. Dacă aș putea să rezum în trei cuvinte academia, acestea mi se par cele mai potrivite.
Filip Stoica
Sunt interpret și coregraf, cu o bază kinetică în dans contemporan, contact improvisation și breakdance, modalități de mișcare pe care le aprofundez din 2010.
Colaborarea mea cu Academia de Dans Galway (Irlanda), Circul Mtropolitan București (România), Linotip – Centru Independent Coregrafic, lucrul cu coregrafi precum Jan Burkhardt, Marty Kudelka, Dan Puric, Amalia Strinopoulou, Gigi Caciuleanu și studiile coregrafice din cadrul UNATC București m-au făcut să ajung la concluzia că învăț și îmi dezvolt cel mai bine inteligența corporală la intersecția culturală și interactivă a modurilor diferite de raportare la dans, la mișcare.
Nu privesc mișcarea sau dansul ca pe materializări ale diferitelor tehnici, ci ca pe manifestări ale datelor senzoriale, emoționale, mentale incorporate în fiecare dintre noi: mersul, respiratul, gestul sunt mișcări și dansuri conținute de fiecare corp.
Toate aceste experiențe și trăiri au ieșit la iveală în timpul pregătirii propriului meu spectacol, ”Scuze, noi!”, găzduit la Cuibul Artiștilor, în București.
Adrian Popița
Am început de mic cu mișcarea, de la vârsta de 5 ani. Cu arte marțiale. După 12 ani și câteva premii obținute în domeniu, am trecut la dans. De atunci nu m-am mai oprit din dansat.
Am început cu salsa, apoi am trecut la a studia tot ce îmi pica “în mână” : hip-hop, stage choreo, contemporan, foc. Nu conta. Important era să descopăr.
În paralel, am studiat fitness, nutriție și yoga. M-am și acreditat că instructor de fitness.
După aceea am trecut la partea de comunicare a vieții. Am studiat coaching și NLP. Cu multă dezvoltare personala în paralel. Cred sincer că pentru a fi un bun dansator, sau un bun coregraf, e nevoie să știi mai mult decât mișcări și mai mult decât domeniul tău de expertiză.
Cred că trebuie să cunoști cât mai multe aspecte ale condiției umane.
Dansez salsa de 16 ani. Am câștigat 5 campionate naționale și am reprezentat România la Campionatele Mondiale. Am pregătit singurul triplu campion mondial la salsa al României. Am studiat salsa în țările de unde provine: Columbia și Mexic.
Următoarea pe lista e Cuba.
Iubesc dansul pentru că iți da posibilitatea aș te exprimi fară cuvinte, să arați cine ești când nu vorbești. Și, mai ales, să fii cine vrei să fii. În acele momente nu mai exista nimic altceva. E magic. Iar contemporanul… liber la tot.
La CNDB am ajuns întâmplător și mă bucur mult. Mă bucur când văd oameni pasionați de ceea ce fac, oameni care îi învață și pe alții din ce știu ei. În definitiv, asta înseamnă să fii om.
CNDB e un loc cu mulți coregrafi mișto pasionați să dea mai departe din ce știu ei.
Smaranda Găbudeanu
Mi-am început educația formală prin studii de actorie și mânuire de păpuși și marionete și am continuat cu dans contemporan și cu vizite în medii artistice diverse, lucrările mele având o perspectivă inter-disciplinară ce integrează diferite practici și abordări. Corpul se află în centrul activităților mele deopotrivă ca material și ca perspectivă din care investighez.
În lucrul individual și de grup mi-am asumat o multitudine de roluri ce acoperă diverse aspecte ale producției de spectacol: dansator, actor, coregraf, precum și producător și curator.
Sunt fondator al organizației PETEC (www.petec.ro) și colaborator al Centrului Național al Dansului și al teatrelor Nottara, Creangă și Excelsior.
Alături de participarea în producții artistice, preocuparea mea principală o constituie explorarea de practici corporale și însușirea de tehnici somatice și de compoziție, preocupare ce m-a purtat prin festivaluri de contact improvisation și rezidențe, a dat naștere la laboratoare de cercetare artistică și cadre experimentale de spectacol și m-a adus, în final, la Academie.
Vera Cirlugea
Cirlugea Vera. 21 ani.
Artist nonconformist atât în makeup, cât și în dans.
Oscilez între aria street dance-ului și partea experimentală a dansului contemporan. Nu pot și nici nu vreau să aleg o singură zonă de dans, când am de explorat atât de mult. Consider că fuziunea dintre cele două contraste mă definește.
Ce mă atrage la dans? Tehnica, execuția, forța, controlul, senzația de flying low și delirul.
Am rezonat cel mai bine la cursurile de explorare ghidate de coregrafi (Allison, Gisela, Valentina, Andreea Novac, Simona Deaconescu), în care corpul nostru era transpus în diferite zone și stări, descoperind variante noi de mișcare. Dansul și energia lui iese din corp, acaparând mai mult decât vizibilul.